Stagiul pentru cei zece artişti selectaţi în programul de mentorat Accelerator s-a încheiat. Din august, ei vor crea şi produce lucrări pentru o expoziţie de grup

Categorii: Vizual

La 10 luni de la lansare, programul Accelerator. Mentorat şi producţie pentru artişti emergenţi finalizează stagiul de mentorat la care participa cei 10 artişti selectaţi de un juriu internaţional din 62 de aplicaţii eligibile. Ei sunt: Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia Prodan, Stanca Soare şi Ana Maria Szöllösi.

Din luna august, artiştii vor începe să creeze şi să producă lucrări pentru expoziţia de grup, al cărei vernisaj este prevăzut pentru ianuarie 2023. Anul viitor va aduce şi alte evenimente dedicate publicului larg: artist talks, screening-uri şi o conferinţă cu un invitat străin, precum şi proiecte de artă în spaţiul public realizate de cei 10 artişti emergenţi.

Programul Accelerator. Mentorat şi producţie pentru artişti emergenţi este primul şi cel mai complex astfel de program extins, derulat actualmente în România, care îşi propune să propulseze cariera artiştilor emergenţi locali. Acesta este finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA şi implementat de Asociaţia Culturală Eastwards Prospectus (ACEP). Partenerii săi sunt galeria i8 din Islanda şi galeria Gaep din Bucureşti.  

Accelerator este un incubator care promovează o abordare strategică şi integrată asupra carierei artiştilor. Programul oferă cunoştinţe de la mentori români şi internaţionali consacraţi, resurse pentru producţia de lucrări noi şi context de expunere printr-o expoziţie de grup şi în alte spaţii publice din Bucureşti şi trei oraşe.

„Artiştii la început de drum au nevoie de mult mai mult. Accelerator le oferă acces la un tip de formare alternativă care completează studiile academice concentrate aproape 100% pe învăţarea tehnicii artistice. E important ca ei să se pregătească şi să înţeleagă piaţa şi sistemul de artă în care vor funcţiona odată închisă poarta facultăţii, să ştie cum să colaboreze cu o galerie şi cu un curator şi să se promoveze. Accelerator creează, pentru ei, acest ecosistem pragmatic de dezvoltare a carierei, care suplineşte lacunele neacoperite de sistemul tradiţional de educaţie!, declară Andrei Breahnă, manager de proiect şi preşedintele Asociaţiei Culturale Eastwards Prospectus, implementatorul programului.

Etapa de mentorat s-a desfăşurat în perioada mai-iulie 2022 şi a constat în laboratoare, întâlniri de grup, lucru individual şi sesiuni de feedback unu la unu. Cele şase laboratoare din cadrul stagiului sunt: Piaţa de artă contemporană şi posibilităţi de finanţare, susţinut de Andrei Breahnă, manager cultural; Sistemul artei contemporane, condus de Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík, Islanda; Curatoriere. Relaţia dintre artist şi curator, predat de Tevž Logar, curator; PR, comunicare în artă şi redactare în contextul practicii artistice, susţinut de Ioana Chira, comunicator; Publicaţii de artist – de artistul Sigurður Atli Sigurðsson şi atelierul Arta în spaţiul public – susţinut de artista Ólöf Nordal.

În workshopul „Piaţa de artă contemporană şi posibilităţi de finanţare”, Andrei Breahnă a realizat o radiografie a pieţei centrată pe volume, canale de comunicare cu colecţionarii şi beneficii, conţinutul colecţiei de artă sau profilul colecţionarului. Studiile relevă că în 2021, vânzările de „artă şi antichităţi realizate de dealeri şi case de licitaţii” au crescut cu 29% faţă de 2020, depăşind nivelurile dinainte de pandemie (2019). SUA domină piaţa de artă globală, cu 42% din valoarea sa.

20 este numărul, de altfel constant, de artişti emergenţi reprezentaţi de galeriile active pe piaţa primară în 2020. În 2021, 39% dintre artiştii reprezentaţi de galerii sunt emergenţi, 50% sunt artişti aflaţi la mijlocul carierei iar 12% – artişti din eşalonul 1, care şi-au dezvoltat o piaţă secundară solidă în sectorul galeriilor şi caselor de licitaţii. Lucrările artiştilor din această categorie au un preţ de vânzare de peste 100.000 de euro / lucrare.
În 2021, dealerii de artă rămân canalul cel mai utilizat la achiziţie. 76% dintre colecţionarii HNW (High Net Worth) cumpără lucrări prin intermediul galeriilor sau al dealerilor. (analiza a galeriei Gaep pe baza studiilor internaţionale)=
Ancorat în acest context de piaţă şi pe baza studiilor de caz ale galeriei Gaep, Andrei Breahnă a explicat concret ce presupune colaborarea dintre artist şi galerie, fluxul pornind de la iniţierea parteneriatului, producţia de expoziţii, până la strategia de preţ şi vânzarea lucrărilor.

„Nu te poţi aştepta ca lumea să fie interesată de tine, dacă tu nu eşti interesat de ea”, spune Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík, Islanda, partenerul programului, în debutul laboratorului său „Sistemul de artă contemporană”. Ca manager al unei galerii cu activitate efervescentă, care promovează artişti consacraţi, Einarsson a împărtăşit soluţii şi mecanisme pe care artiştii români le pot aplica pentru a-şi face vocea auzită în contextul în care insularitatea este o tema comună a Islandei şi României. 

„Arta  în spaţiul public este una dintre cele mai deschise arii artistice. Cu cât exploraţi şi duceţi mai departe sensul proiectului pe care îl pregătiţi, cu atât acesta va genera curiozitate. Este important să fiţi deschişi, să vă provocaţi gândirea creativă şi să nu vă impuneţi limite”, afirmă artista Ólöf Nordal la debutul atelierului Arta în spaţiul public. Într-un format interactiv, artiştii au prezentat propunerile de proiecte de artă în spaţiu public inspirate din comunităţi, cu potenţial de a fi comisionate sau înscrise într-o competiţie de profil.

Ioana Chira, comunicator, le-a dezvăluit artiştilor cum să îşi construiască o imagine strategică în relaţie cu publicul larg şi cu mass media şi cum să folosească mediile de comunicare în beneficiul lor. Într-o lume supraîncărcată de informaţii, participanţii au explorat modalităţi de punere în valoare a viziunii artistice prin mesaje relevante şi pe canalele potrivite, urmărind impactul şi păstrându-şi autenticitatea.

În laboratorul „Publicaţii de artist”, participanţii au primit de la Sigurður Atli Sigurðsson informaţii despre cărţile de artist – concepte şi metodologii aplicate de artişti internaţionali; serigrafie, tipografie,  catalogul, abordat ca publicaţie de artist, şi platforme digitale. Timpul a fost investit şi în analiza tipologiilor de cărţi de artist, inclusiv a celor produse de cei 10 artişti din program.

„În prezent, curatorii independenţi dezvoltă proiecte de cercetare sau propuneri de expoziţii ca o modalitate de a experimenta integrarea vizuală a mai multor tipuri de discipline şi audienţe”, spune Tevž Logar, curator. El a făcut o incursiune în ecosistemul de artă, influenţat în extenso de regulile societăţii, pentru a urmări evoluţia rolului curatorului de-a lungul anilor. Arta conceptuală şi minimalismul au influenţat, în anii ’70, stabilirea rolului curatorului, a cărui importanţă creşte odată ce artistul se concentrează pe idee şi nu pe obiect. În anii ’90, datorită numărului mare de bienale, curatorul devine extrem de vizibil şi îşi asumă un rol managerial în arta globală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.