Asociația Renascendis, prin platforma Arhiva de Fotografie, derulează proiectul „Foto Sárdi” dedicat recuperării, cercetării și valorificării științifice a arhivei atelierului fotografic cu același nume care a funcționat la Cluj în perioada 1936-1959.
Proiectul monografic urmărește documentarea activității fotografului clujean Sárdi Elemér (1907-1981) și a atelierului fotografic deținut de acesta, pornind de la un nucleu de aproximativ 4000 de clișee fotografice pe sticlă și celuloid provenite din clișoteca atelierului, identificate și salvate de Asociația Renascendis în cadrul eforturilor de achiziție derulate prin Arhiva de Fotografie.
Este cel mai amplu și important proiect recent de acest gen din România, unicitatea sa fiind dată de faptul că, spre deosebire de alte cazuri, majoritatea portretelor „Foto Sárdi” sunt identificabile și ușor databile. În mod fericit, chiar dacă din arhiva atelierului a supraviețuit doar o parte, clișeele rămase au fost păstrate în plicurile originale de arhivă care păstrează notațiile fotografului (număr de comandă și numele celui portretizat sau al comanditarului).
Fotograful femeilor frumoase
La sfârșitul anilor 1930 – începutul anilor 1940, Sárdi Elemér era cel mai important și apreciat fotograf din Cluj, promovându-se și stabilindu-și reputația de „fotograful femeilor frumoase”. Excelent portretist, Sárdi era chemat să imortalizeze și evenimente mondene, fotografiile lui ilustrând adesea materiale din presa locală. Portofoliul lui include, pe lângă imagini cu lumea mondenă a Clujului, și fotografie de produs pentru reclame sau fotografie de obiecte de artă.
Genul în care Sárdi excelează este, fără îndoială, fotografia glamour, pe care o practică cu foarte mare succes în atelierul său, reușind să adapteze pentru clienții lui acest model de imagine apărut și dezvoltat în Hollywoodul anilor 1920 cu scopul promovării creațiilor cinematografice și a starurilor de cinema. Dincolo de lumea mondenă a Clujului acelei epoci, Sárdi fotografiază și multe dintre vedetele cinematografiei maghiare, deoarece, din 1942, începe o colaborare cu fotograful maghiar Viktor Csiszar și deschide un al doilea atelier la Budapesta. Între 1942 și 1944, „Csiszar és Sárdi” va fi sinonim cu portretistica oficială a starurilor maghiare de cinema.
Colaborarea dintre cei doi se va sfârși abrupt în 1945, printr-un scandal generat de probleme financiare și prin falsa acuzare a lui Sárdi că a colaborat cu regimul fascist în persecutarea evreilor. Întors definitiv la Cluj, Sárdi va fi exonerat de falsele acuzații. Dedicat total atelierului de aici, Sárdi va continua să lucreze pe cont propriu până în 1959 când, forțat de probleme de sănătate care îi afectaseră vedere, dar și de autoritățile comuniste, decide să se înscrie în cooperativa locală. Treptat, din cauza bolii, Sárdi va renunța la profesia care l-a făcut celebru, păstrându-și însă bunele relații cu foștii clienți până la momentul decesului, în 1981.
Arhiva „Foto Sárdi” este în sine o fotografie a societății clujene a acelei epoci, oglindind structura socială a orașului. O bună parte a populației Clujului din perioada 1936-1959 a trecut pragul atelierului „Foto Sárdi” – maghiari, români, evrei și germani, mărturie a unui Cluj divers și multietnic, într-o perioadă marcată de mari schimbări. Materialul surprinde foarte bine perioada 1940-1944, după Arbitrajul de la Viena, când Transilvania de Nord redevine teritoriu al Ungariei, o perioadă controversată și controversat analizată în mare parte din istoriografia română și cea maghiară.
Proiectul „Foto Sárdi” are ca scop digitalizarea, documentarea și publicarea online integrală a lotului de clișee și a materialelor documentare conexe aflate în colecțiile Arhivei de Fotografie. O componentă participativă adresată publicului general va asigura digitalizarea de fotografii semnate „Foto Sárdi” aflate în colecții private sau arhive de familie. Toate imaginile digitalizate sunt încărcate într-o bază de date online organizată pe criterii științifice (www.fotosardi.ro). De asemenea, materialul vizual este publicat și pe facebook. Proiectul include și o expoziție (virtuală și fizică) cu o selecție de imagini, precum și implementarea unor măsuri de conservare primară și de arhivare a materialului fotografic.
O parte din imagini – reprezentând portrete ale membrilor comunității evreiești din Cluj – au fost digitalizate și cercetate în cadrul proiectului „Evreii lui Sárdi” derulat de Asociația Renascendis în 2021-2022 și vor fi incluse, de asemenea, în arhiva online fotosardi.ro. Asociaţia Renascendis este o organizaţie neguvernamentală nonprofit ale cărei obiective sunt: protejarea, conservarea, restaurarea, recuperarea, promovarea şi reutilizarea patrimoniului cultural material şi imaterial, mobil şi imobil din Transilvania, ajutorarea comunităţilor rurale şi urbane slab dezvoltate în procesul de refacere economică, socială şi dezvoltare sustenabilă, precum şi sprijinirea tinerilor – în special a studenţilor şi cercetătorilor debutanţi în demersurile lor de specializare profesională. Asociația Renascendis își desfășoară activitatea în satul Felmer, comuna Șoarș, județul Brașov, unde a preluat în administrare ansamblul bisericii evanghelice fortificate, clădirea fostei şcoli evanghelice şi fosta casă parohială evanghelică, pentru a le restaura, moderniza şi reutiliza în beneficiul comunităţii locale şi pentru propriile proiecte.
Arhiva de Fotografie este o platformă pentru construirea unei infrastructuri de specialitate dedicate patrimoniului fotografic vechi și se sprijină pe cinci piloni: salvare, conservare, cercetare, promovare și educație. AdF s-a construit ca un proiect orientat spre comunitate și susținut de comunitate. Donațiile de material fotografic valoros primite în ultimul an demonstrează că publicul este interesat să contribuie la salvarea și promovarea patrimoniului fotografic autohton. De aceea, încurajăm publicul să continue să doneze material fotografic către AdF, material care va fi digitalizat, cercetat și publicat online.
