“ Domnule Tudor Giurgiu, să știți că în manualele de istorie informațiile despre Revoluție sunt la urmă și sumare și nu prea se predau. Asta am vrut sa va spun”, i-a zis o studenta de an 1 regizorului la proiectia de gala a filmului Libertate, dedicat Revoluției de la Sibiu din 1989. Filmul este regizat de Tudor Giurgiu.
Armata s-a impuscat reciproc cu Securitatea si Militia la Sibiu 89. 80 la sută din sală nu cunoștea povestea, după ce Giurgiu a rugat să ridice mâna cei care știu povestea. Nu o știau.
99 morti, sute de raniti. O tragedie si un haos fara seaman. Asa a fost Revoluția din Sibiu 1989.
Pelicula a avut avanpremiera marți seara, 3 octombrie, la Cinema-Teatru Florin Piersic din Cluj-Napoca, în prezența unei părți importante din distribuție.
„Libertate” aduce la lumină într-o ecranizare de excepție haosul dezorgaizarea, clasica psihoză cu vânătarea de „teroriști” și panica, toate generate de protestele mulțimii împotriva autorităților, așa numitul război între instituția Internelor (MAI) și Armata Română, când o unitate de miliție devine ținta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare sângeroasă între soldați, milițieni, securiști și civili. Încercând să scape de asediu, căpitanul de miliție Viorel e capturat și acuzat că e terorist.
Pelicula va intra din 6 octombrie în toate cinematografele din România, iar din distribuția lui fac parte Iulian Postelnicu, Ionuț Caras, Cătălin Herlo, Alex Calangiu, Mirela Oprișor, Andi Vasluianu sau Alexandru Papadopol.
La avanpremiera de la Cluj-Napoca, producătoarea Oana Bujgoi Giurgiu a spus:
„Am spus de fiecare dată că ne-am dori să facem acest film pentru a-l putea prezenta la 30 de ani de la Revoluție, dar a venit și pandemia și s-a mai împins un pic. În clipa când am căutat un subiect despre revoluție și mi-a fost foarte limpede că nu o să putem face un film despre ce s-a întâmplat la București sau Timișoara, pentru simplul fapt că nu am putea recrea momentele respectivă fiindcă nu avem suficient Hollywood în România.
Am aflat de subiectul de la Sibiu și am rămas foarte surprinsă pentru că mi se părea că știu totul despre Revoluție, dar cu toate aceastea despre ce ați văzut în film eu personal nu știam nimic. Ceea ce e ciudat e că și în Sibiu erau oameni de generația mea care nu știau nimic despre asta”.
„Am avut acces la Dosarul Revoluției, partea legată de Sibiu, erau vreo 20 și ceva de volume și le-am studiat. Scria negru pe alb nu doar că Armata a tras acolo, ci a tras și Securitatea să disperseze oameni. Erau nume acolo, nume cu subiect și predicat, oameni care după aceea nici nu au fost judecați, totul s-a mușamalizat„, a declarat regizorul Tudor Giurgiu.
În film joacă excelent actorii clujeni de la Național, Cătălin Herlo, Ionuț Caras. Apare și Anca Hanu într-o secvență.
„Procuratura militară a avut un singur scop, mușamalizarea”
„Cazul acesta s-a închis în 2010, erau trei nume care erau cercetate pentru varii acțiuni, mai mult sau mai puțin grave, e vorba de comandantul unității din Sibiu, Aurel Dragomir, el trăiește și azi, am avut șansa să îl cunosc, m-a primit și l-am ascultat, dar a fost important să îl întâlnesc. Al doilea om cercetat a fost căpitanul Francisc Tobă, un tip foarte controversat, ulterior acestor evenimente a fost și în Parlament pe listele PDSR, se ocupa de tot felul de privatizări dubioase, a fost director de cabinet în Guvernul Năstase, a ajuns să fie președinte de federație și a intrat în ultima legislatură din nou în Parlament pe listele AUR. Din păcate a murit acum două luni de zile. Dar pe cât era de articulat și de organizat, a reușit să facă ordine în spital, a fost capabil de niște acte de o violență ieșită din comun, scotea sternul din stomacul bolnavilor, îi bătea. Și al treilea personaj anchetat se numește Moise, cumva echivalentul ofițerului din Armata care trage direct și abrupt în milițieni. Omul acesta i-a uimit până și pe colegii lui din armată pentru că luase razna, trăgea ca un descreierat, era cu mâna pe armă și nu se oprea. Toți trei au scăpat, unul a fost scos de sub urmărirea penală, la unul nu s-a mai început, iar ancheta s-a oprit din momentul acela.
Am avut o discuție cu un procuror militar tânăr, care a avut pe mână acest dosar al revoluției și ne-a spus, tot așa jenat, dar foarte direct, faptul că din păcate acum e foarte greu să mai reevaluezi și să dai soluții pentru că nu mai ai pe ce fapte, care s-au prescris, deja s-au luat decizii. Dar am putut să constant un lucru că în primele luni după revoluție și în primii ani, procuratura militară, din păcate, nu a avut decât un singur scop, să mușamalizeze cazuri, să scape de dovezi incriminatoare pentru cei în cauză, după cum și securitatea sunt convins că a făcut la fel cu oamenii ei. Repet, în dosarul pe care l-am parcurs există nume și prenume de oameni care ar fi putut trași la răspundere, dar așa era atunci, pur și simplu nu au avut alt scop”, a mai declarat regizorul Giurgiu.
