Luni, 2 martie, începând cu ora 12:00, vă așteptăm la o întâlnire cu scriitorul Eugen Uricaru, care va susține Conferința „Continuitate. De la Horea la Avram Iancu” în Galeria Academica a Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.
Aceasta va fi urmată de lansarea recentului său roman, „Pasărea cerului”, apărut sub egida Fundației Transilvania Leaders, și de prezentarea volumelor din Seria Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, inițiată de Editura Școala Ardeleană în 2025, la împlinirea a 240 de ani de la execuția celor trei conducători ai Răscoalei de la 1784.
Invitați: Horia Bădescu, Ion Pop, Mircea Popa, Vasile G. Dâncu.
Amfitrion: Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.
„Pasărea cerului” de Eugen Uricaru este o ficțiune având la bază faptele istorice ale românilor din Transilvania și lupta lor pentru libertate și unitate.
„Iancu l-a ascultat cum se cuvine pe episcopul Șaguna, însă nimic nu arăta că încuviințează cele auzite. Îl aștepta o încercare grea. Audiența la Împărat avea o importanță crucială pentru viitorul românilor din Imperiu. Nu era pentru prima dată când Împăratul Austriei era pus în fața unei decizii care privea această populație numeroasă a Transilvaniei și a Imperiului. Horea, la vremea sa, se văzuse cu Împăratul Austriei; era altă înaltă față, Iosif al II-lea, un Împărat luminat. Tot luminat era și Franz-Joseph, Împăratul cu care era musai să se vadă Iancu, pentru a-i spune de nenorocita soartă a românilor. Cât sânge s-a vărsat în luptele din tot Ardealul în apărarea autorității imperiale și împotriva Unio și a împilătorilor săi de veacuri, așteptând, în schimb, dreptatea și libertatea pe care Împăratul putea să le-o dea printr-o Lege. Iar pentru români, Legea era sfântă și atotputernică. Nu se amăgea. Horea se văzuse cu Împăratul și căpătase promisiuni. A sfârșit strivit de roată și hăcuit în bucăți, care au fost atârnate pe stâlpi, spre înfricoșarea mulțimilor. Știa cine erau dușmanii libertății românilor și cu ei se bătuse în Munți și în Câmpia Ardealului. Câștigase victoria, dar nu era îndeajuns. Trebuia să câștige libertatea și bunăstarea nației.” (Eugen Uricaru, fragment din roman)
Eugen Uricaru s-a născut la 1 noiembrie 1946, în Buhuși, județul Bacău. Este poet, prozator, traducător, scenarist de film; fondator al Cenaclului literar Echinox și al revistei omonime; redactor-șef al primului număr al revistei Echinox. A debutat editorial cu volumul de povestiri „Despre purpură” (1974). A publicat două volume de versuri: „Despre ce vorbim” (2018) și „Locuri părăsite” (2021), apărute la Editura Junimea, și 20 de volume de proză, printre care: „Supunerea” (2006), „Cît ar cîntări un înger” (2008), „Plan de rezervă” (2011), „Beniamin” (2014), apărute la Editura Cartea Românească, „Permafrost” (2017), „Grădina Paradisului” (2020) și „Ieșirea din Pustie” (2021), apărute la Editura Polirom. A tradus din Alexandr Soljenițîn, Curzio Malaparte, Italo Calvino. A fost laureat, de două ori, al Premiului Academiei Române pentru roman și tot de două ori al Premiului Uniunii Scriitorilor pentru roman. I-au fost decernate Premiul Național de Proză „Ion Creangă – Opera Omnia”, Premiul Național pentru excelență în roman acordat de revista Contemporanul, Premiul Internațional pentru roman „Balkanika”. A fost distins cu Premiul „APLER” pentru „Opera poetică” a lui Konstantinos P. Kavafis, pe care a tradus-o în limba română împreună cu Dimitrios Kanellopoulos, apărută în ediție bilingvă la Editura Școala Ardeleană în 2023. Romanele sale au fost traduse în Franța, Italia, Germania, Ungaria, Rusia, Serbia, Macedonia, Vietnam, China.
