Pe 8 și 9 mai, scriitoarea Doina Ruști va participa la două întâlniri cu cititorii clujeni, prilejuite de apariția romanului Ferenike, lansat la editura Humanitas, 2025. Prima dintre ele va avea loc pe 8 mai, de la ora 18:00, iar autoarea este invitată la Academia Națională de Muzică ”Gheorghe Dima” unde va avea un dialog cu Ștefana Pop Curșeu, profesor la Facultatea de Teatru și directorul artistic al Teatrului Național Cluj.
Tema discuției moderată de arh. Daniela Maier se axează pe imaginar în literatură și în muzică și va fi ilustrată de romanul Ferenike, recent apărut la ed. Humanitas. Discuțiile vor fi acompaniate de un program muzical susținut de studenții anului II la Secțiunea Canto a Academiei, coordonați de conf.univ. Ina Hudea. Aflată la intersecția artelor, întâlnirea va fi o pledoarie în favoarea artei hibride. Imaginarul vizual, sonor sau lingvistic, imaginarul cu potențial epic și trimiteri istorice, potențialul metaforic și imersiv al sunetelor sau cel conferit de ton și ritm (în literatură, în teatru sau în muzică) sunt doar câteva dintre ipostazele artei.
,,Ferenike reconfirmă instinctul infailibil de povestitoare al Doinei Ruști. O proză cinematografică, formidabilă, cu rezonanțe mitologice, în care scenele ni se desfășoară în fața ochilor, iar câteva rulează chiar în buclă, continuu, obsedant, ca un memento al suferințelor lumii trecute, privite nu cu detașare, ci cu o limpezime totală, fără breșe.”, apreciază Roxana Dumitrache, autor.
Al doilea eveniment, un happening organizat de elevii de la Colegiul Național ”Emil Racoviță”.
Cel de-al doilea eveniment va avea loc pe 9 mai, de la ora 17:30, la Casino – Centru de cultură urbană și este un happening bazat integral pe romanul ”Ferenike”, inițiat de elevii Colegiului Național ”Emil Racoviță” din Cluj. Punctul de pornire se află în tema generică a întâlnirilor cu cititorii clujeni: autobiografic / confesiv / auto ficțional în romanul ”Ferenike”.
Participă, alături de scriitoare, Ligia Tudurachi, cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară ”Sextil Pușcariu” și Vasile Hotea-Fernezan, realizator TVR. Discuțiile vor fi moderate de prof. Monica Columban.
”Vie, curgătoare, povestea din Ferenike cucerește prin culoare. Personajele, cu nume de la pitorești la stranii, sunt o galerie de tablouri pictate față-spate, realitate și ficțiune”, spune Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas.
”Ferenike”, romanul aflat în topul vânzărilor din Librăriile Humanitas
Romanul ”Ferenike” de Doina Ruști este primul roman autobiografic al autoarei, dintr-o serie anunțată. Având ca punct de pornire un eveniment din timpul copilăriei, romanul conturează treptat experiențe legate de istoria actuală, în ideea că orice faptă neînsemnată are urmări, decide alte întâmplări, schimbă perspectiva asupra trecutului. Pe această temă este plasată o poveste puternică, despre rolul discret, dar important, pe care îl are orice individ în metamorfozele istoriei mari.
„Doina Ruști face din ficțiunea autobiografică o Ferenike a istoriei, iar din scriitura – specifică – alertă, tensionată, rizomică, cu intrigi multiple, perfect calibrate, o Ferenike pentru ființa ei adevărată.” Ileana Marin, profesor la Universitatea din București
„În literatură nu fabulația se află pe primul loc, ci puterea ei de a face ca ideea să triumfe: ferein nike. Ferenike.” – Doina Ruști
Romanul aduce o atmosferă balcanică, deconspirând sursa multora dintre scrierile Doinei Ruști, dar și „țesătura” unei istorii care începe în perioada dintre cele două războaie și sfârșește în actualitate, alcătuind treptat o mitologie personală, a scrisului și a vieții. Ferenike este numele unei femei, care pe la anul 400 î.Ch, deghizată, a participat la întrecerile sportive, unde aveau acces doar bărbații. În romanul Doinei Ruști, numele este simbolic.
Între vizita unei delegații vietnameze într-un sat din Câmpia Dunării și surprinzătoarea vizită a președintelui american Richard Nixon, în România, se întind fapte care determină o parte însemnată a istoriei și mai ales a Războiului din Vietnam. Dar acesta este doar fundalul unor întâmplări mărunte, care treptat contribuie la una dintre cele mai însemnate experiențe ale naratoarei. Ferenike constituie și un experiment de investigare a confesiunii, din zonele ei mistice spre cele histrionice sau manipulative, cu intenția declarată de a reaminti că dincolo de narațiune se află întotdeauna forța povestitorului.
„Multe mi-au dispărut din memorie, dar țin și-acum minte dinții puștiului care povestea. De câte ori mă gândesc, văd imediat gura, îmi amintesc maxilarul povestitorului din Filiași pentru că, oricât ai vrea, nu poți să faci abstracție de autor, nu rămâi doar cu fapta, ci, pe parcursul poveștii, crește inevitabil fața povestitorului.” – Doina Ruști, ”Ferenike”
„Moartea lui m-a lovit grav și n-am putut să mă despart de el niciodată. Deși îl văzusem mort, apoi îngropat, chiar sub ochii mei, în realitate rămăsese cu mine. Creșteam măsurându-mă cu el, peste atâția ani, ziceam, o să am vârsta lui Tavică. Mai am atâția ani până o să fiu ca Tavică. Nu m-am gândit niciodată cum ar fi crescut el. Pentru mine a rămas la vârsta superbă, eliberat de bac, gata de medicină. Vorbeam cu el, continuam să-i cer sfatul. Prin facultate, era la modă să faci spiritism, iar eu îl invocam pe Tavică. Aș putea să spun că făceam un performing, o intrare în labirintul narațiunii. Tavică era personajul, era vocea secundă. Devenise așa de popular că veneau și de pe la alte cămine să-i pună întrebări. Aveam o cameră pe colț, care era colțul întregii clădiri, iar din colțul ăla apărea întotdeauna Tavică. Povestisem despre el atât de mult, încât circulau detalii din viața lui. Prin camera mea de cămin se perinda multă lume, iar după băute, discuții despre cărțile aflate în modă, inevitabil ajungeam la Tavică.” – Doina Ruști, ”Ferenike”
Despre Doina Ruști
Doina Ruști este prozatoare, scenaristă și profesor universitar cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film. A înființat grupul Ficţiunea și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Printre romanele sale cu miză socială puternică, se numără ”Fantoma din moară”, ”Lizoanca la 11 ani” și ”Logodnica”, dar este mai ales cunoscută pentru trilogia fanariotă, compusă din romanele ”Homeric”, ”Mâţa Vinerii” și ”Manuscrisul fanariot”. A mai publicat ”Zogru”, ”Cămașa în carouri”, ”Omuleţul roșu”, ”Mămica la două albăstrele”, ”Paturi oculte”, ”Zavaidoc în anul iubirii”, dar și volume de povestiri. Cel mai recent roman al său este Ferenike.
Aproape toate scrierile sale au fost reeditate în mai multe ediții, dar și într-o serie de autor. Între cele mai recente romane traduse, amintim ”L’omino rosso” (2021, Roma), ”The Book of Perilous Dishes” (2022, 2024, Londra), ”Zogru” (2022, Marsilia), ”A malom kísértete” (2024, Budapesta) și ”Dorëshkrimi fanariot” (2024, în albaneză).
În 2008 a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2009, Premiul Ion Creangă al Academiei Române.
