Cum se îmbogățeau la Cluj antreprenorii în imobiliare la finalul perioadei interbelice

Categorii: Actualitate, Special
Istoricul clujean Felix Ostrovschi  a publicat o carte foarte interesantă, o antologie de reportaje interbelice despre cartierele clujene ale anului 1937, ”Zidire și devenire. Cartierele Clujului în anul 1937”, cu doar doi ani înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial și la trei ani de la Cel de al doilea arbitraj din Viena, în urma căruia Clujul, parte din Transilvania de Nord, a intrat în Ungaria fascistă, pentru că Regatul României a pierdut teritorii la hotel Belvedere din capitala Austriei.
 
Presa vremii dezvăluia marile afaceri din imobiliare, asemănătoare cu ce se înntâmplă acum la Cluj-Napoca.
Iată ce scrie cotidianul local Națiunea Română, în 29 decembrie 1937, în reportajul intitulat „Averi de milioane se fac la Cluj prin vertiginoasa urcare a valorii imobilelor”: 
„Se plânge provincia de continua decadenţă a oraşelor în urma centralizării excesive, care face ca Bucureștii să se desvolte enorm în paguba oraşelor din provincie. Cu toate acestea, din vânzările şi cumpărările de imobile la Cluj, se poate vedea cum, în tăcere, se încheie zi de zi, tranzacții de milioane, în capitala Ardealului, de către oameni înstăriți, cari au avut inspirația să-și plaseze la vreme economiile lor în case şi terenuri, şi astfel an de an să-şi vasă plasamentul lor dublat, ba chiar triplat.
(…)Este o tendință generală, nu numai la Cluj, dar în toate orașele de provincie, ca lumea să se refugieze din centrele cu clădiri mai puțin higienice şi mai puțin moderne, la periferie unde pe terenuri cumpărate acum câțiva ani pe prețuri derizorii, se înalță azi cartiere noui de vile şi căminuri familiare.
Va trebui să fie în grija edililor din oraşele ardelene, ca aceste cartiere să rămână în permanenta lor preocupare.
Aceste cartiere trebuie să fie controlate, atât din punct de vedere al stilului arhitectonic al clădirilor, cât şi din punct de vedere al alinierii străzilor, luându-se din bună vreme măsuri pentru parcuri, localuri de şcoală, şi alte instituțiuni de utilitate publică şi de necesitate imediată, ele fiind aşezate la distanţe apreciabile de centrele actuale ale oraşelor. Desigur, tot edililor le revine datoria de a se îngriji de pe acum de toate instalațiunile comunale, ca apaduct, lumină, canalizare etc.”
 
Clujul Cultural va publica săptămâna viitoare un amplu interviu cu istoricul Felix Ostrovschi despre afacerile antreprenorilor din interbelicul clujean și similitudinile cu Clujul ultimilor ani, unde au explodat ansamblurile imobiliare de toate felurile.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *