De-a lungul evoluţiei noastre, ca specie, nu am fost niciodată creaturile cele mai rapide, cele mai puternice sau cele mai inteligente. Principala noastră caracteristică, cu o contribuţie majoră la supravieţuirea speciei, a fost adaptabilitatea. Am învăţat cum să luptăm cu animale mai rapide sau mai puternice, unde să ne construim o aşezare şi când să o părăsim. Pe scurt, pentru a supravieţui am fost mereu pregătiţi să ne schimbăm traiul şi obiceiurile.
Evolutia inteligenţei artificiale (IA) din ultimii ani a readus în societate o controversă începută acum mai bine de un secol, în momentul apariţiei tehnologiei şi apoi a roboţilor. Dar nu mă voi opri asupra IA în acest articol şi nici asupra roboţilor, păstrând subiectele pentru dezbateri viitoare.
Din punctul de vedere al evoluţiei recente, teama apărută iniţial a fost din cauza tehnologizării, fapt care ducea la pierderea locurilor de muncă de către cei care erau înlocuiţi de maşinării capabile să facă muncă repetitivă, fără a necesita luare de decizii. Mai târziu au apărut roboţii, capabili să ia un set limitat de decizii pe baza unor date de intrare. Am reuşit să supravieţuim, ca specie, ambelor momente tocmai datorită evoluţiei, adaptabilităţii şi conlucrării, până la urmă, cu aceste noi tehnologii.
În Ciberiada, autorul şi filozoful polonez Stanislaw Lem şi-a imaginat o lume a maşinăriilor şi roboţilor, în care omul era văzut ca scârbos, greţos şi urât, apariţia sa făcând fierul să ruginească. Provenit din noroi, la mila condiţiilor mediului, omul a evoluat fără să aibă un cuvânt de spus, pe când roboţii s-au construit ţintind perfecţiunea, prima dată prin apariţia maşinilor inteligente, apoi a celor înţelepte, iar în final a celor perfecte.
Ce dezbate Ciberiada?
Ciberiada este o colecţie de povestiri ştiinţifico-fantastice care se petrec într-un tărâm pseudo-medieval dominat de roboţi şi maşinării inteligente. De-a lungul povestirilor temele dezbătute sunt atât individuale, cât şi din societate, în unele dezbătându-se căutarea zadarnică a fericirii prin mijloace tehnologice.
Prima povestire este una de dragoste, în care electrocavalerul Ferritius vrea să câştige dragostea prinţesei Cristala, pentru aceasta trebuind să învingă omul. În continuare ni se prezintă lumea lui Trurl si Clapautius, doi savanţi, roboţi vrăjitori, constructori şi inventatori. Capabili să construiască orice maşinărie, aceştia trăiesc într-un tărâm pseudo-medieval în care există regate, cavaleri, prinţese şi dragoni.
Imaginaţia lui Lem este egalată doar de limbajul folosit, asezonat pe alocuri şi cu cuvinte inventate. Cei doi eroi ne poartă printr-o serie de aventuri inedite, cu rezolvări surprinzătoare. Printre acestea aş remarca crearea demonului de gradul doi, fapt ce le-a venit uşor, deoarece erau doctori în balaurologie, construirea maşinii care scrie poezii, rearanjarea stelelor în scop publicitar sau construirea maşinăriei care ştia să facă orice lucru care începe cu litera „n”.
Ciberiada este o alegorie, Lem nescăpând nimic din ceea ce pe plan uman poate fi considerat obiect de satiră: birocraţie, lăudăroşenie, parvenitism, megalomanie şi altele. Povestirile abundă de umor fin, unele ducând cu gândul la o lume asemănătoare cu cea dintr-un desen animat.
Născut în 1921 pe teritoriul Ucrainei, Lem este considerat polonez. Ciberiada a văzut lumina tiparului în 1965, fiind adusă publicului din ţara noastră în două etape, ambele în traducerea lui Mihai Mitu. Traducerea din 1976 în Colecţia „Fantastic club” (302 p) nu cuprinde, datorită cenzurii comuniste, ultimele trei povestiri, fapt reparat în ediţia apărută în 1994 la Nemira, Colecţia „Nautilus” (440 p).
Contribuţia lui Lem a fost recompensată printr-o serie întreagă de premii, primite de-a lungul carierei sale. Dintre toate toate m-as opri asupra câtorva acte de recunoştinţă a valorii sale puţin mai neconvenţionale: două planete minore au fost numite după personaje din literatura sa (343000 Ijontichy şi 343444 Halluzinelle); un satelit astronomic polonez din cadrul programului BRITE se numeşte satelitul Lem; craterul Pirx de pe Charon, una din lunile lui Pluto, cu un diametru de 90 km, personaj din literatura lui Lem; steaua Solaris si planeta Pirx; anul 2021 a fost declarat de parlamentul polonez ca şi Anul Stanislaw Lem; Stanislaw Lem Experience Garden, parte din cadrul Muzeului de Inginerie din Cracovia, este o zonă în care copiii pot încerca peste 70 de experimente ştiinţifice; înfiinţarea, în 2021, a Premiului Lem, acordat anual de către Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Wroclaw acelui tânăr cercetător european sub 40 de ani, a cărei creativitate are potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra viitorului civilizaţiei.
Ce m-a fascinat cel mai mult la Ciberiada? Felul în care şi-a imaginat Lem lumea pe care a creat-o, felul în care îşi imagina un viitor condus de roboţi şi maşinării, dar şi stilul în care a scris toate acestea.
Nota mea pentru Ciberiada: 9.
Nu pot încheia înainte de a vă spune din nou de ce citesc SF. Răspunsul de data aceasta vine dintr-o zonă a mea mai egoistă (hehehe). Îmi asigură evadarea din stresul cotidian, oferindu-mi supapa prin care să scap de stresul zilnic provenit din … a trăi în lumea reală.
Lectură plăcută!
Text de Bogdan Bati, scriitor de SF și iT-ist
