CARTEA DE SF (4). ”Ministerul pentru viitor” de Kim Stanley Robinson

Carte

Perioada de maximum solar este perioada cu cele mai multe activităţi solare în ciclul solar al stelei noastre. Ciclurile solare au început să fie numerotate din 1755, în perioada de maximum solar putând fi observate sute de pete solare, fiind favorizate furtunile solare. În medie, un ciclu solar durează 11 ani, dar poate să oscileze între 9 şi 14 ani. Acum traversăm cel de-al 25-lea ciclu solar, predicţiile fiind ca acesta să ajungă la apogeu între 2023 şi 2026, când vor putea fi văzute 90-130 pete solare.

Perioada de minimum solar este perioada cu cele mai puţine activităţi solare în ciclul solar al stelei noastre. Această perioadă este caracterizată printr-un număr redus de pete solare şi erupţii solare. Data de minimum solar se descrie ca o medie rotunjită la fiecare 12 luni de activitate a petelor solare, astfel că identificarea datei minimului solar se poate întâmpla doar la 6 luni după ce acesta a trecut.

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Acestea există dintotdeauna, fiind asociate cu fenomenul cosmic de maxim solar, alternând cu mici glaciaţiuni terestre asociate cu fenomenul de minim solar.

Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activității umane, în special prin emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea de combustibili fosili.

În ţara noastră, au fost raportate creşteri ale temperaturii de aproximativ 0,5 °C în ultimul secol, de când există observaţii meteorologice. Anul 2007 a fost anul temperaturilor record în ţara noastră. Iarna 2006-2007 a fost cea mai caldă în ultimii 100 de ani, în ianuarie 2007 fiind depăşită temperatura maximă absolută la 24 de staţii meteorologice. Tendinţa s-a menţinut şi pe timpul verii, în luna iulie înregistrându-se un număr de 148 de cazuri de temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40 °C. Comparativ, în luna iulie 2004, maxima de 40 °C a fost atinsă sau depăşită doar de 2 ori.

Efectele încălzirii globale asupra vieţii pe Pământ pot avea consecinţe grave, mergând până la extincţia unor specii şi schimbări în viaţa şi sănătatea umană. Măsurile de combatere ale efectelor încălzirii globale pot varia, fiind subiect de controversă între taberele pro şi contra. 

În Ministerul pentru viitor, catalogată ca şi cli-fi (climate fiction), dar având şi influenţe hard SF, utopian fiction şi horror fiction, Kim Stanley Robinson, scriitor american de SF înclinat spre ecologie, cultură şi politică, îşi imaginează un viitor apropiat în care omenirea este chinuită de efectele încălzirii globale. Romanul are de toate. Unele pagini sunt ştiinţifice, altele sunt un documentar, un roman SF sau o poveste despre oameni.

Viitorul, în viziunea lui KSR, are în plan ţări, corporaţii, indivizi, fiecare cu interesele sale, ignorând faptul că suntem toţi pasageri ai aceleiaşi planete, Pământul – „Bun este tot ce este bun pentru Pamânt”. Tuturor acestor interese li se opune „Ministerul pentru viitor”, organism înfiinţat pentru apărarea drepturilor generaţiilor viitoare.

Povestea romanului este simplă: o mână de oameni luptă pentru stoparea sau măcar încetinirea efectelor încălzirii globale împotriva restului omenirii. Surprinzător este curajul cu care KSM tratează teme grele, controversate şi sensibile din viaţa actuală a omenirii.

Şefa acestui minister, Mary Murphy, împreună cu Frank May, supravieţuitorul unui dezastru care a dus la moartea a 20 de milioane de oameni, sunt personaje complexe, în a căror suflete se duc lupte grele, căutând, luptând şi implementând soluţii care să ajute omenirea în această bătălie. Destinele lor se împletesc, având un deznodământ probabil aşteptat.

Ministerul pentru viitor este o carte pentru toată lumea, reprezentând un volum plin de critică a lumii actuale, orbită de confort, dar şi dublată de o enciclopedie de soluţii, intens dezbătute, pentru problemele politice, ecologice sau din societate. O parte din problemele dezbătute sunt: egoismul societăţii de consum, războaiele, inechitatea socială şi drama refugiaţilor.

Ideea care mie mi s-a părut cea mai interesantă a fost introducerea carbon-monedei, idee care a apărut, într-o propunere diferită (deocamdată) ca dialog şi în spaţiul public.

Ministerul pentru viitor (654 p) nominalizat la premiile BSFA, Dragon Awards, Locus Awards şi Kitschies pentru cea mai bună carte SF, a obţinut locul 4 la Locus Awards. A fost publicată în 2020 şi tradusă pentru publicul din ţara noastră în 2022, în cuvintele lui Emil Sîrbulescu.

Nota mea pentru Ministerul pentru viitor: 9.

De ce citesc SF?

Beneficiile cititului includ, dar nu se rezumă la, îmbogăţirea vocabularului, creşterea abilităţilor analitice, având un rol pozitiv în stimularea mentală şi stimularea memoriei. Cititul de literatură SF aduce în plus stimularea imaginaţiei şi a creativităţii, precum şi creşterea abilităţilor de a rezolva probleme complexe.

Text de Bogdan Bati, pasionat și scriitor de SF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *