La 3 martie 2024 este marcată Ziua mondială a scriitorilor, pentru a celebra contribuţia pe care scriitorii o aduc societăţii umane. Această zi a fost instituită cu prilejul celui de-al 48-lea congres al Clubului Internaţional PEN, care s-a desfăşurat la 12-18 ianuarie 1986, potrivit https://www.panorama.am, https://www.pen-international.org şi https://www.pen100archive.org. Această zi este marcată anual la data de 3 martie începând cu anul 1986, potrivit https://bimcal.com/calendar/international-writers-day.
Clubul Internaţional Pen (English Pen Club – PEN) a fost înfiinţat în 1921, la Londra, pentru promovarea prieteniei şi sprijinului intelectual în rândul scriitorilor la nivel internaţional. Potrivit acronimului asociaţiei, marcarea acestei zile este dedicată poeţilor, eseiştilor şi romancierilor, scriitori ai tuturor formelor literare, precum şi jurnaliştilor şi istoricilor.
Ideea avansată pentru constituirea acestui club a aparţinut scriitoarei britanice Catherine Amy Dawson Scott, cât şi primului preşedinte al organizaţiei, scriitorul John Galsworthy. ”Chiar dacă în calitate de indivizi devenim familii şi familiile devin comunităţi, iar comunităţile devin naţiuni, deci în cele din urmă naţiunile se reunesc în pace. În acest crez am înfiinţat PEN în octombrie 1921”, a motivat înfiinţarea clubului scriitoarea Catharine Dawson Scott cu prilejul Congresului de la Berlin din 1926, conform portalului https://www.pen100archive.org.
Scriitoarea a avut ideea formării acestui grup PEN în vara anului 1921, în timp ce lucra, în Cornwall, la romanul său ”They Green Stones”. În scrisorile pe care le trimitea fiicei sale, scriitoarea Catharine Dawson Scott povestea cu entuziasm despre acest nou proiect PEN, pe care vrea să îl transforme dintr-o reverie într-o realitate impunătoare. Cunoscut drept Clubul PEN, acronimul face trimitere la semnificaţia componenţei acestei asociaţii, respectiv ”Poet, Playwright, Editor, Novelist” (Poet, Dramaturg, Editor, Romancier). Organizaţia a fost lansată cu prilejul unei cine găzduite de Restaurantul Florence din Soho, Londra, la 5 octombrie 1921. În total, 44 de scriitori au participat la cina inaugurală şi au semnat pentru a deveni membri ai PEN. Cu acest prilej, a fost acordată calitatea de membru onorific al PEN unui număr de scriitori recunoscuţi, precum Thomas Hardy, Maxim Gorky, Anatole France, Knut Hamsun şi alţii. Această tradiţie continuă şi astăzi, calitatea de membru onorific fiind mai degrabă dăruită scriitorilor persecutaţi sau închişi, cu exemple recente în acest sens: Azimjon Askarov (Kyrgyzstan), Raif Badawi (Arabia Saudită), Tal Al-Mallouhi (Siria), Dawit Isaak (Eritreea), Ahmet Altan (Turcia) şi Liu Xia (China).
Clubul a evoluat sub forma unei asociaţii mondiale a scriitorilor şi jurnaliştilor, devenind una din cele mai vechi organizaţii de reprezentare a drepturilor omului şi a breslei literare. Clubul Internaţional PEN este una din cele mai vechi organizaţii care luptă pentru libertatea de expresie şi pentru dezvoltarea culturii. Extinderea clubului a cunoscut un proces rapid pe plan internaţional. În 1922, au fost înfiinţate centre PEN în Norvegia, Suedia, Franţa, Italia, România, Belgia, Spania şi în SUA (la New York). Crescând interesul faţă de clubul PEN la nivel internaţional, Catharine Dawson Scott şi John Galsworthy au hotărât organizarea unei cine speciale la 1 mai 1923, la Londra, la care să participe membri clubului din Marea Britanie, membri onorifici şi câţiva invitaţi din fiecare din centrele stabilite din străinătate, potrivit https://www.pen100archive.org. Această întâlnire s-a concretizat în primul Congres internaţional anual al Clubului PEN. Următorul congres s-a desfăşurat la New York, iar apoi la Paris.
Reputaţia şi influenţa clubului PEN în calitate de organizaţie de apărare a drepturilor scriitorilor este deplin recunoscută. Membri ONU au consultat Carta PEN atunci când au lucrat la redactarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. În anul 1949, Clubul PEN a obţinut statut consultativ special la ONU ca ”reprezentare a scriitorilor din întreaga lume”, indică sursa citată.
În prezent, clubul PEN este recunoscut la nivel mondial drept cea mai apreciată asociaţie a scriitorilor şi un grup de frunte privind expertiza în ce priveşte libertatea de expresie. Cu personal calificat care îşi desfăşoară activitatea în sediul de la Londra, având o reţea de 140 de centre autonome răspândite în 100 de ţări şi reunind circa 40.000 de membri, dintre care majoritatea sunt scriitori, PEN apără şi adesea oferă sprijin esenţial celor care sunt persecutaţi pentru scrierile lor, indică https://www.pen100archive.org.
Pe plan internaţional, au fost instituite centre PEN în numeroase ţări, care se alăturau sub forma unor structuri organizatorice, dar şi la nivel individual, fiind vorba de cunoscuţi autori ai epocii precum: H.G. Wells, Thomas Hardy, W.B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, indică portalul www.penromania.ro.
În 1923, a fost înfiinţat PEN Clubul Român, avându-i printre iniţiatori pe scriitorul Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu s-au numărat, de-a lungul timpului, printre membrii clubului. După 1990, Centrul PEN Român a fost reînfiinţat, în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, document în vigoare din anul 1921, conform www.penromania.ro.
