O expoziție de excepție poate fi vizitată în aceste zile la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, unde publicul are ocazia să descopere unele dintre cele mai vechi și valoroase artefacte arheologice descoperite pe teritoriul României. Printre piesele centrale se numără celebrele Tăblițele de la Tărtăria, considerate de unii specialiști drept purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.
Potrivit cercetătorilor, tăblițele ar putea data din jurul anului 5500 î.Hr., ceea ce le-ar face mai vechi decât scrierile din Sumer, datate aproximativ în anul 3300 î.Hr. Cu toate acestea, subiectul rămâne unul intens dezbătut în mediul academic.
Managerul muzeului, Felix Marcu, a declarat că expoziția urmărește prezentarea celor mai importante piese din patrimoniul instituției, chiar dacă unele dintre ele nu impresionează la prima vedere prin dimensiune sau aspect.
”Am încercat să expunem cele mai importante piese din colecțiile muzeului, unele extrem de rare, cum sunt tăblițele de la Tărtăria sau mandibula de mamut, fiecare având o poveste specială”, a explicat acesta.
O descoperire controversată, încă în analiză
Specialiștii subliniază că tăblițele nu mai pot fi datate prin metoda Carbon-14, deoarece, imediat după descoperirea lor în 1961, au fost arse și tratate cu acizi – proceduri uzuale la acea vreme. Din acest motiv, cercetările actuale se bazează mai ales pe analiza contextului arheologic în care au fost găsite.
”Există teorii care susțin că ar fi cea mai veche scriere din lume, dar nu avem încă certitudini. Este posibil ca ele să provină dintr-un nivel mai târziu al sitului de la Tărtăria. Dezbaterea este una vie și cercetările continuă”, a mai precizat Felix Marcu.
Trei piese unice din Neolitic
Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte neolitice din lut, două dreptunghiulare și una rotundă, descoperite într-un mormânt din satul Tărtăria, județul Alba. Pe una dintre fețe sunt incizate simboluri care au alimentat ipoteza existenței unei forme timpurii de scriere.
O expoziție care acoperă întreaga istorie a Transilvaniei
Artefactele fac parte din expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”, organizată de muzeul clujean. Expoziția este structurată cronologic, de la Epoca Pietrei până în perioada contemporană, și include descoperiri recente, precum un tezaur de aur găsit în toamna trecută în zona Palatca, aflat încă în curs de analiză, dar și morminte din Epoca Bronzului descoperite în zona actualului complex comercial Vivo.
Prin această expoziție, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei oferă publicului o perspectivă amplă asupra trecutului regiunii și readuce în prim-plan unele dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei europene.
