Cea de a doua parte a expoziţiei Rembrandt. Apogeul gravurii şi-a deschis porţile de astăzi. Clujenii pasionaţi de lucrările marelui artistul olandez pot vedea în cadrul expoziţiei gravuri, portrete cu personalităţi din vremea sa dar şi cu părinţii, soţia sau fiul său. Expoziţia este deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, iar vizitatorii pot beneficia şi de tururi ghidate în urma cărora vor afla multe lucruri importante despre viaţa artistului. Un bilet de intrare costă 5, 10 şi 20 de lei.
“Partea a doua a expoziţiei Rembrandt înseamnă o schimbare radicală, în sensul că este mai ludică. Prima etapă prezenta autoportrete, scene religioase din Vechiul şi Noul testament, portrete de sfinţi, însă cea de a doua etapă prezintă portrete de bărbaţi, portrete de femei, personalităţi marcante ale epocii în care a trăit şi ale oraşului Amsterdam. Scene de gen care sunt delicioase şi aduc o notă de lumină de vivacitate în opera lui şi nuduri şi peisaje”, explică curatorul expoziţiei, Silvia Suciu.
Portretele de familie nelipsite din gravurile realizate
În ciuda faptului că nu a realizat decât 14 gravuri portrete de femeie, se găsesc şi portretele mamei şi a soţiei sale. Portretul mamei a fost realizat în repetate rânduri. Mai mult de atât, artistul a realizat şi portrete ale tatălui său precum şi ale unicului său fiu.
În cadrul expoziţiei pot fi văzute 47 de gravuri, portrete de bărbaţi realizate între 1629 – 1664. Pe parcursul întregii sale cariere de pictor şi gravor, Rembrandt a realizat o multitudine de portrete de bărbaţi, care atrag atenţia şi în această expoziţie. Între cei care îi comandau lucrări se numără teologi, în principal calvinişti, cărturari, comercianţi, patricieni, negustori, mecena, conducători statali şi alte personalităţi ale Olandei acelor vremuri.
Jupiter , personaj principal al celor 14 gravuri nuduri realizate între 1631 – 1661
Rembrandt se interesează de timpuriu de reprezentarea nudurilor, ele fiind o temă care se întinde pe tot parcursul creaţiei sale grafice. În lucrările reprezentând nuduri, Rembrandt nu încearcă să ascundă imperfecţiunile corpului omenesc, nici semnele lăsate de trecerea timpului. Artistul redă natura aşa cum este aceasta şi, în pofida criticilor vehemente, nu doreşte să idealizeze sau să standardizeze corpul uman.
“Această lucrare este cea mai importantă. Îi avem pe Jupiter şi pe Antiope. Observăm în această lucrare că Jupiter o doreşte, iar ea îi oferă lui prin somn ceea ce îşi doreşte şi este foarte bine reprezentat prin lumină şi umbre. Este tipic lui Rembrandt să facă acest joc de lumină şi întuneric”, povesteşte Thomas Emmerling, reprezentant al colecţionarilor.
Printre exponate se mai gasesc şi 8 gravuri studii de cap şi alte schiţe realizate între 1630 – 1651
Alături de autoportretele în format mic, Rembrandt realizează diverse schiţe pe care le imprimă. În mod evident, este vorba despre studii impresionante care oferă privitorului posibilitatea să întrevadă modul de lucru al lui Rembrandt. Artistul imprimă în mod intenţionat schiţele nefinalizate într-un mod aleator, probabil pentru a transpune forma de reprezentare a non-finitului (care în pictură era deja cunoscută) şi asupra gravurilor imprimate, care deţineau pentru el o semnificaţie deosebită.
Deşi Rembrandt abordează rareori această temă în pictură, gravurile sale cuprind un număr apreciabil de peisaje. Deosebit de frecvente sunt reprezentările reliefului neted, de joasă altitudine, specific patriei sale. Peisajele lui Rembrandt nu documentează aspectul dealurilor, drumurilor sau copacilor. În ele lumina transformă însuşi spaţiul într-o entitate tranzitorie. Schimbarea incidenţei luminii şi elementele de atmosferă fac ca simpla descriere a locului să devină un spaţiu al experienţelor animate individual.
Alte 35 de gravuri realizate între 1628 – 1655 reprezintă scene de gen şi tipuri de personaje.
Redarea scenelor din viaţa de zi cu zi a oamenilor, cel mai adesea a oamenilor săraci, devenise o temă predilectă a artiştilor olandezi din secolul al XVII-lea. Astfel s-a născut pictura de gen, care şi-a exercitat influenţa pe parcursul secolelor următoare, chiar şi dincolo de graniţele ţării.
Evenimente şi tururi ghidate pentru vizitatori.
Cei care vor alege să viziteze această expoziţie vor putea participa la tururile ghidate care le vor aduce un plus de informaţie despre viaţa lui Rembrandt. Totodată, în cadrul expoziţiei va avea loc vineri, 16 mai, ora 09.00 şi un tur ghidat oferit taximetriştilor cu intrarea pe baza legitimaţiei de taximetrist.
Sâmbătă, 17 mai, între orele 16.00-01.00 va avea loc evenimentul Noaptea Muzeelor, iar duminică 25 mai, în 1 iunie şi în 8 iunie 2014, clujenii vor beneficia de tururile ghidate după programul:
Ghidaje specializate
12.00 – Maghiară
13.00 – Română
15.00 – Maghiară
16.00 – Română
