La 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși Teatrul Național din Cluj proiectează un documentar și pune în scenă o piesă de Eliade cu intrare liberă.
Proiecția e programată joi 19 februarie la ora 17.30 în studioul Euphorion al Teatrului Național din Cluj-Napoca, ”Les métamorphoses de la sculpture”, realizat de Alain Fleischer. Filmul a fost produs în 2023 și explorează relația artistului cu avangarda europeană, precum și rolul său fundamental în nașterea sculpturii moderne. Proiecția e prezentată de Laurence Levasseur, directoarea Institutului Cultural Francez din Cluj.
Totodată, de la ora 19.00 publicul este invitat la spectacolul-lectură ”Coloana nesfârșită” de Mircea Eliade, în regia Elenei Ivanca, cu Dan Chiorean, Adriana Băilescu, Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Romina Merei, Angelica Nicoară, Mihai Nițu și Dora Mariș.
”Textul reprezintă o incursiune cu accente poetice și filosofice în biografia lui Brâncuși, marcată de intensele zbateri lăuntrice care au însoțit procesul creării Coloanei Infinitului”, arată instituția de cultură.
Spectacolul va fi urmat de discuții cu publicul.
”A te opri, în vremurile noastre grăbite și pline de zgomot, la un text despre Brâncuși, e ca și cum ai atinge cu sufletul piatra din care s-a născut lumina. Citești despre el și simți o formă de mântuire tăcută în care ne desprindem de lumea concretă. Cuvintele se transformă în aripi, în tăceri pline de sens, în drumuri spre esență. Brâncuși nu e doar marele artist, e chemarea de a vedea frumusețea simplă, curată, desăvârșită, care pulsează în inima lumii, dincolo de aparențe, dincolo de timp”, spune Ivanca.
Accesul este gratuit, pe bază de bilete cu valoare zero, disponibile online sau la Agenția Teatrală, cu cel mult patru bilete pe comandă.
Au trecut 150 de ani de la nașterea unui mare artist, care a părăsit satul său natal pentru a se întoarce din nou și a alege încă o dată plecarea, care a dus cu el chintesența țării sale, concentrată în micul atelier din Paris, devenit creuzet de creație, casă și expoziție vie în același timp. Riguros și tăcut, neînțeles și adorat, Brâncuși a dobândit o aură aparte, a artistului avangardist măcinat de o căutare misterioasă, a ex-centricului care aduce, lent și răbdător, cercul în jurului său. Iubirea și respectul față de materia aleasă pentru creațiile sale, viața interioară a acestei materii brute, fie ea piatră, lemn sau metal, pe care o elibereză prin actul sculptării, nu pot lăsa nici o ființă sensibilă indiferentă. Sculpturile lui te cheamă, te intrigă, te vrăjesc prin poezia unor linii care, dincolo de geometria, gestul, atitudinea, elanul schițate, se deschid, tinzând mereu spre infinit.
