Premiera „Madama Butterfly”, prima premieră a stagiunii la Opera Română Cluj

Operă

Duminică, 30 septembrie 2018, ora 18:30, cortina Operei Naționale Române din Cluj-Napoca se ridică pentru cea dintâi premieră a Stagiunii 2018-2019: Madama Butterfly” de Giacomo Puccini.

Premiera ”Madama Butterfly”  va fi urmată de o a doua reprezentație, miercuri, 3 octombrie 2018, de la ora 18:30.

Biletele ambelor spectacole sunt puse în vânzare la Agenția Teatrală și pe www.bilete.ro.

 Capodopera ce deschide în mod oficial noul an liric al teatrului liric clujean este o coproducție realizată alături de  Fondazione ”Pergolesi Spontini”, sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Italiei în România. Montarea poartă semnătura unei chipe de creație italiene, coordonată de regizorul artistic Matteo Mazzoni și se bucură de o distribuție de soliști clujeni și invitați speciali, aflată sub bagheta dirijorului italian David Crescenzi.


”Madama Butterfly” este un titlu de referință al repertoriului operistic universal care a fascinat prin controversă chiar de la prima sa reprezentație, fiind contestată dur la premiera absolută prezentată la Scala di Milano, pe data de 17 februarie 1904 (sub titlul inițial ”Cio-Cio-San”), fapt ce a adus o mare suferință compozitorului, în pofida minuțiosului său parcurs creativ. Giacomo Puccini își dedicase întreaga atenție și concentrare pentru a reda o ”Madama Butterfly” autentică, perfect încadrată în contextul asiatic – astfel, documentarea sa temeinică asupra culturii japoneze se reflectă distinctiv în intonațiile muzicii, obiceiurile, ritualurile și simbolurile reprezentative ce-i caracterizează întregul discurs muzical-dramatic. Tocmai acest caracter diferit – și, în definitiv, inovator pentru secolul XX – al operei a atras scepticismul și dezaprobarea publicului premierei de la Milano și, astfel, nevoia lui Puccini de a-și revizui amplu partiturile.  Cea de-a doua premieră, ajustată, a fost pusă în scenă la Brescia (28 mai 1904) – sub numele ce avea să devină celebru, aducându-i compozitorului ovațiile îndreptățite și clasând ”Madama Butterfly” printre titlurile permanente din repertoriilor celor mai mari teatre lirice ale lumii, până în prezent.

Tragedie lirică

Tragedia lirică plasează acțiunea la intersecția a două culturi contrastante: cea americană și cea japoneză. B.F. Pinkerton, un locotenent al marinei americane aflat în Japonia, dorește să o ia în căsătorie pe Cio-Cio-San, o frumoasă și tânără gheișă din Nagasaki. Dacă pentru mire căsătoria este o conveniență privită cu amuzament, mireasa se entuziasmează la gândul și visul iubirii adevărate, oferindu-i iubitului întreaga sa ființă. Cursul narativ  este caracterizat de o complexă paletă sentimentală, variind de la dragostea inocentă, dedicată și necondiționată, la superficialitate, răceală și indiferență – subliniind inerentele contraste dintre cei doi soți și culturile lor, tânăra cu nume de fluture ajungând să cunoască un final tragic, în locul zborului dulce al iubirii, pe care îl sperase.
 
”În calitate de realizatori ai producției Madama Butterfly de Giacomo Puccini, ne aflăm în fața unei drame eminamente psihologice, chiar psihanalitice. Tocmai acest fapt a determinat ostilitatea primilor receptori ai acesteia la începutul secolului XX. Mai mult decât atât, Butterfly reprezintă apoteoza ,,eternului feminin”, atât de răspândit în cultura finalului de secol XIX, redat cu ajutorul ,,metodelor” moderne ale analizei. În mod ciudat, această ,,poveste” de esență freudiană a trebuit să fie scrisă de un italian și nu – așa cum ne-am fi așteptat – de către un muzician de origine central-europeană precum Richard Strauss, spre exemplu. În acea vreme a Germaniei lui Wilhelm al II-lea, burghezia mergea la operă cu așteptarea de a întâlni transpunerea unei lumi platonice, dominată de zei și nu cea a oamenilor vii, ai realității imediate.”, susține dirijorul David Crescenzi.

Distribuția îi reunește pe scenă pe apreciații soliști: Carmen Gurban (Cio-Cio-San), Iulia Merca (Suzuki), Cezara Diță (Kate Pinkerton – debut), Marius Vlad Budoiu (B.F. Pinkerton), Geani Brad (Sharpless), alături de Florin Pop, George Godja, Corneliu Huțanu, Molnár Zoltán, Gelu Moldovan, Cezar Ciobanu (invitat), acompaniați de Corul și Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, coordonați muzical de maestrul David Crescenzi. Producția se bucură de participarea excepțională a unei echipe de creație din Italia, coordonată de regizorul artistic Matteo Mazzoni: Benito Leonori – decoruri, Patricia Toffolutti – costume, Mario Spinaci – video design, Ludovico Gobbi – lighting design, Riccardo Cecchetti – ilustrații. Maestru de cor: Emil Maxim; Dirijor cor: Corneliu Felecan; Asistență regie artistică: Mihaela Bogdan; Asistență decoruri: Elisabetta Salvatori (invitată); Regie scenă culine: Alina Simona Nistor.

   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *