O serie de povești neștiute ale Sighișoarei, prezentate, luni, într-o întâlnire-pilot din cadrul unui proiect coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și implementat în 12 țări europene, vor constitui baza revitalizării unor tradiții prin inițiative antreprenoriale, conform Agerpres.
‘Suntem interesați de problema recuperării tradițiilor istorice, care pot să furnizeze material de lucru pentru construirea unor punți, a unor treceri dintre trecut și prezent. Încercăm să vedem care erau tradițiile antreprenoriale locale, unele extrem de vechi, de exemplu manufactură legată de pielărie, de sticlărie, legată de manufacturare a săpunului, diverse lucruri care au existat pe plan local în Sighișoara și care ne pot da idei referitor la revitalizarea unor tradiții și reidentificarea unor rădăcini istorice, a unor posibilități de dezvoltare locală. Rostul întâlnirii de astăzi este identificarea unor tradiții istorice pe baza cărora să putem construi abordări antreprenoriale cu perspective spre viitor’, a declarat pentru AGERPRES, coordonatorul proiectului, conf. dr. habil. Adinel C. Dincă, cadru didactic la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB.
Potrivit inițiatorului, poveștile transmise prin viu grai sau aflate în arhive și biblioteci puțin cercetate vor servi, în cadrul proiectului ‘Restory – Recuperarea pentru viitor a poveștilor din trecut: o abordare sinergică a moștenirii textuale și orale a comunităților mici’, pentru dezvoltarea unor inițiative locale în mediul urban, adică la Sighișoara, și în mediul rural, în localitatea Jelna din județul Bistrița-Năsăud.
‘Și la Jelna, ca și aici, dorim cam în aceeași manieră să abordăm lucrurile. Încă n-am apucat să dezvoltăm cercetarea în Jelna la fel de mult pe cât am dezvoltat-o în Sighișoara. Suntem mai avansați cu analizele și cu recuperarea materialului la Sighișoara. Dar ce pot să vă spun, de pildă, este că în trecut, încă din secolul 15, acel sat Jelna, situat la vreo 3-5 kilometri de Bistrița, își construise toată economia locală pe cultivarea viței-de-vie și pe valorificarea vinului. Recent, una dintre podgoriile de mare succes de acolo se afirmă exact în aceeași direcție, fără însă să fie conștientă de existența unei tradiții istorice în acest sens și fără să valorifice suficient potențialul emoțional al racordării la niște tradiții atât de vechi. Asta este ideea și în cazul localității bistrițene și în cazul Sighișoarei, de a identifica astfel de cârlige istorice de care să ancorăm posibile potențiale căi de dezvoltare economică pe viitor’, a declarat Adinel C. Dincă.
Profesorul a spus că proiectul ‘Restory’ – finanțat cu 3 milioane de euro de Comisia Europeană prin programul ‘Orizont Europa’, în care a cooptat 20 parteneri din 12 țări, s-a născut după ce a observat cât de puțin este exploatată istoria de către comunitățile locale.
‘Prin experiența pe care am acumulat-o în peste 20 de ani de vizitare a arhivelor și bibliotecilor, mi-am dat seama că istoria, cel puțin la nivel local, se cunoaște foarte puțin. Localitățile care au creat un patrimoniu, care au creat o moștenire istorică nu au capacitatea de a accesa aceste rezervoare, nu au personal, nu au instituții, nu au structuri. Localitățile, mai ales cele mici și mijlocii, sunt preocupate de truda zilnică, nu au posibilitatea să investească resurse în recuperarea serioasă a trecutului și, de cele mai multe ori, sunt puse în situația de a tot repeta aceleași povești care sunt știute, unele dintre ele chiar incorecte. Și atunci ideea de bază a proiectului a fost aceea de a convinge un grup de specialiști în cercetare să meargă să recupereze aceste date istorice foarte valoroase, foarte bogate, nu doar pentru un circuit academic, nu doar pentru un circuit de cercetare universitară, ci să prezinte rezultatele, în special în mijlocul urmașilor creatorilor de istorie’, a afirmat profesorul Dincă.
Potrivit acestuia, proiectul Restory este ‘cea mai mare inițiativă din domeniul socio-umanistic din România’, însă este și unică la nivel european.
‘Acesta a fost succesul poveștii prin care am reușit să convingem Comisia Europeană să ne finanțeze o astfel de inițiativă. La nivel european nu mai există o inițiativă de această factură. Deci din punctul acesta de vedere, în cadrul programului-cadru, cel referitor la ‘Cercetare și Inovare’, noi chiar am reușit să fim atât de inovatori încât n-avem nicio paralelă într-o recuperare de acest gen în Europa (…). Am fost foarte ambițioși din momentul în care am construit proiectul din care am pus bazele inițiativei și încercăm chiar să depășim obiectivele pe care ni le-am propus și să scoatem mai multe date decât speram inițial. Și ceea ce am reușit deja să facem în primul an, cu toate greutățile inerente oricărui început, ne dă speranțe în acest sens’, a susținut Adinel C. Dincă.
Primarul din Sighișoara, Ioan Iulian Sîrbu, a arătat că în cadrul întâlnirii de luni, cu oameni din diferite domenii de activitate, au fost descoperite deja foarte multe legende, multe lucruri neștiute despre clădiri, despre anumite zone din Cetatea Medievală.
‘Este o etapă din proiectul ‘Restory’, un proiect câștigat cu finanțare europeană, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este un lucru foarte important pentru comunitatea noastră, pentru că scopul principal al acestui proiect este de a scoate în evidență cât mai multe povești și povestiri din istoria orașului, altele decât cele pe care le găsim în manuale de istorie. Am descoperit deja foarte multe legende, multe lucruri neștiute despre clădiri, despre anumite zone din cetate, și nu numai. Mergem nu doar pe acea parte care astăzi este în patrimoniul UNESCO, ci discutăm despre întreaga comunitate, pentru că până la urmă noi suntem cetatea și important e să cunoaștem fiecare etapă a dezvoltării și evoluției orașului nostru. Chiar și în zona industrială sunt povești foarte interesante, practic sunt lucruri care fac parte din istoria noastră. Au fost invitate la discuții persoane din mai multe domenii de activitate pentru a afla cât mai multe lucruri, să fie cât mai diversificat’, a declarat primarul Ioan Iulian Sîrbu.
Edilul a spus că este fascinat de modul în care erau organizate breslele în trecut și, ulterior, de dezvoltarea industriei orașului.
‘Sighișoara este și va rămâne un oraș cu tradiție în industrie. Practic din fiecare breaslă s-a dezvoltat ulterior o ramură a industriei. Din păcate, o parte din aceste activități știm cu toții că după 1989, din nefericire, au dispărut sau s-au transformat. Acest proces este în continuă transformare și modernizare. Eu sunt convins că în următorii ani în Sighișoara, în zona industrială, vom avea parte de o creștere puternică, astfel încât să avem cât mai multe și cât mai diversificate locuri de muncă’, a subliniat primarul.
În cadrul proiectului, vor fi realizate, timp de trei ani, studii de caz inspirate de experiența comunităților săsești din Trasilvania, ca model de practici în managementul durabil al resurselor materiale și umane, cu accent pe educație, cultură și economie circulară în Sighișoara și Jelna, existând intenția ca aria de cercetare să fie extinsă și la Sebeș, județul Alba, Brateiu și Buzd, ambele în județul Sibiu, și Cincu, județul Brașov.
O echipă internațională din mediul academic, istorici, geografi, filologi, arhitecți, sociologi, informaticieni, specialiști în facilitare comunitară, comunicare și marketing teritorial, coordonată de UBB, va efectua cercetări și în Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Islanda, Italia, Polonia, Portugalia și Ucraina.
