După 40 de zile petrecute traversând întreaga Europă, poetul Gabriel Bota a vorbit în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania să vorbească despre drumul pe care l-a străbătut din dorința de a promova atât cartea, cât și sportul.
Zeci de persoane au participat, curioase, la o discuție care pare ruptă dintr-o poveste, scrisă cu îndemânarea lui Gabriel Bota. Însă cele 40 de zile nu au fost o poveste, a fost o realitate, însă una deloc ușoară, prin care scriitorul și-a depășit orice limită pentru a putea duce la capăt proiectul READ&RIDE.
„A fost mai ușor să merg cu bicicleta prin toată Europa decât să ne ocupăm cu toată echipa de festival”, a glumit Gabriel Bota, care e și director FICT.
În „lumina reflectoarelor”, alături de scriitor au fost atât cursiera care l-a ajutat să străbată traseul pe care și l-a propus, poposind pentru a citi câte o carte, dar și ilustratorul Marcela Alexandrescu. Artista a urmărit pas cu pas peripețiile lui Gabriel Bota pe care, ulterior le-a ilustrat, creând o poveste după povestea scriitorului. Lucrările sale au fost prezentate în lounge-ul FICT.
„Sunt artist plastic și mă pasionează mult sportul. Auzind de plimbările prin lui Gabi, cum a pornit din Cluj, am zis că vreau să îl ilustrez. Am ales primul desen și după m-am tot gândit, m-am inspirat din pozele pe care le posta pe Facebook și am început povestea mea și-a lui”, a mărturisit, emoționată, Marcela Alexandrescu.
Gabriel Bota a explicat că el a fost pasionat de ciclism de mic copil, însă, în această călătorie legătura dintre el și cursiera lui a devenit una extrem de strânsă. Bicicleta a fost obiectul care l-a ajutat să își depășeasc limitele, motiv pentru care, într-un moment de profundă emoție, a îngenunchiat în fața ei pentru a-și arăta recunoștința. Acest moment a fost foarte bine surprins de artista Marcela Alexandrescu.
„Ilustrația mea preferată reprezintă o plecăciune față de bicicleta mea dragă. Ajunsesem în Roubaix și Marcela a ilustrat foarte bine plecăciunea mea față de bicicletă cu niște cărți care zboară spre infinit. Nebunia Read&Ride nu este chiar așa o nebunie. Am pornit în ideea în care iubesc două lucruri foarte mult în viața asta: ciclismul și cartea. Din dorința de a le îmbina, a apărut proiectul. O călătorie de genul acesta nu ține doar de picioare, ci ține foarte mult de minte. Dacă te împaci bine cu tine, ai șanse să reușești. Dacă nu te împaci bine cu tine, ai șanse să ajungi să te împaci”, a spus autorul.
Drumul a fost unul anevoios. Cu toate că în acea perioadă la Cluj era caniculă, Gabriel a fost nevoit să suporte zile întregi în care a plouat cu găleata, iar frigul i-a întrat în oase. În fiecare zi a vrut să renunțe, însă în fiecare dimineață s-a urcat iar pe cursieră și a continuat.
„Am avut foarte multe întâmplări. Fiecare zi a fost ca o viață. Mă trezeam dimineața, îmi strângeam cortul, bagajul și porneam. Nu știam cum va fi drumul, ce oameni voi întâlni, ce mi se va întâmpla, cum va fi vremea. Oricum, din cele 40 de zile, în 26 m-a plouat. M-a plouat mult și se glumea că am deasupra mea, ca în desenele animate, un norișor care mă urmărește și aruncă găleți de apă peste mine. Dar am reușit să ajung fără incidente, nu am căzut niciodată. Am fost surprins, fiindcă am căzut de multe ori cu bicicleta. Am vrut să renunț în fiecare zi. Cred că acesta a fost și motorașul care m-a ținut pe bicicletă”, a povestit scriitorul.
Scopul proiectului a fost atins. Oamenii au înțeles mesajul: „a citi o carte face bine minții, așa cum sportul face bine trupului”. De la începutul acestei călătorii, Gabriel a primit peste 16.000 de mesaje pe rețelele de socializare. Oamenii îi trimiteau poze cu cărțile pe care începuseră să le citească sau îi spuneau că au început să facă sport.