Nobel pentru Literatură: Un nume mare sau încă un salt către necunoscut? Ludmila Uliţkaia, Michel Houellebecq sau Tahar Ben Jelloun, între favoriţi

Categorii: Carte

Pus la îndoială, criticat şi uneori controversat, premiul Nobel pentru Literatură, ce va fi decernat joi, ar putea încă să surprindă, potrivit AFP.

Cu poeta de origine americană Louise Glück şi romancierul britanic de origine tanzaniană Abdulrazak Gurnah, Academia Suedeză desemnată să decerneze cel mai cunoscut dintre premiile literare a ales, în succesiune rapidă, să pună în lumină autori puţin traduşi şi foarte puţin cunoscuţi, inclusiv în cercurile editoriale.

„După ce s-a întâmplat anul trecut, mi se pare că poate şi mai greu de ghicit”, admite Lina Kalmteg, responsabila secţiunii de literatură la radioul naţional suedez, amintindu-şi de „surpriza totală” pe care a stârnit-o în studio anunţul premiului acordat lui Gurnah.

„Cred că ne dorim un nume mai mare anul acesta din cauza surprizei de anul trecut”, a pronosticat Björn Wiman, şeful secţiei culturale a cotidianului suedez Dagens Nyheter.

Academia se recuperează dintr-o criză lungă, după un scandal #Metoo în 2018 şi decernarea în anul următor a unui controversat Nobel scriitorului austriac Peter Handke cu poziţii pro-Milosevic.

„Acum, Academia este în mod evident îngrijorată de imaginea sa atunci când vine vorba de diversitate şi reprezentare de gen într-un mod cu totul diferit faţă de cum era înainte de scandalul din 2017-2018”, a explicat pentru AFP Wiman. 

Criticată pentru lipsa de diversitate în alegerea laureaţilor, Academia a înfiinţat în 2020 un nou grup extern de experţi în diferite domenii lingvistice.

După cazul Jean-Claude Arnault care a determinat-o să amâne cu un an anunţarea premiului pe 2018, cenaclul suedez a încoronat două femei, Louise Glück şi poloneza Olga Tokarczuk, şi un singur bărbat.

De bun augur pentru americanca Joyce Carol Oates, franceza Annie Ernaux sau Maryse Condé sau canadiana Margaret Atwood, considerate a fi nobelizabile?

De la înfiinţarea premiului, un total de 16 femei au primit prestigiosul premiu literar, prima fiind scriitoarea suedeză Selma Lagerlof în 1909.

Rusoaica Ludmila Uliţkaia, adesea citată, ar putea de asemenea să primească mesajul unui premiu anti-Putin după invazia rusă în Ucraina. „Ar face oamenii să reacţioneze”, potrivit lui Wiman, care subliniază atât opoziţia autoarei faţă de Kremlin, cât şi faptul de a evidenţia cultura rusă în plin război în Ucraina. „Este acest tip de dezbatere intelectuală complexă pe care vrem să o vedem în jurul Nobelului”, notează el.

Houellebecq pentru pariori 

Pe site-urile din Paris, francezul Michel Houellebecq este până acum favoritul. El este înaintea poetei canadiane Anne Carson sau chiar a lui Salman Rushdie, victima unei tentative de omor în august.

Abia în 2016, Academia, dornică de mult să pară neutră, a denunţat fatwa care îl viza pe autorul britanic al „Versetelor satanice”, spre supărarea câtorva dintre membrii săi.

Circulă de asemenea numele altor obişnuiţi ai pariorilor, precum kenyanul Ngugi Wa Thiong’o, ungurul Laszlo Krasznahorkai sau americanii Thomas Pynchon sau Don DeLillo.

„Romanele americane postmoderne nu au fost recompensate până acum”, subliniază Jonas Thente, critic literar la Dagens Nyheter.

Printre ceilalţi favoriţi, norvegienii Jon Fosse şi Karl Ove Knausgaard, ar putea aduce Nobelul înapoi pe pământ scandinav, la mai bine de zece ani de la acordarea premiului pentru Literatură suedezului Tomas Tranströmer. Ar fi şi franco-marocanul Tahar Ben Jelloun sau croatul Dubravka Ugresic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *