Marele actor Armand Assante, după 10 ani din nou la TIFF: „Clujul a crescut grozav de mult. Se vede că cineva a investit serios aici”

Marele actor Armand Assante s-a întors la TIFF după 10 ani. El a venit la premiera filmului The Wanderers, un film horror în care joacă mai vechiul său partener de film din pelicula California Dreamin (nesfârșit) ( proiecție specială miercuri, pe 7 iunie, Piața Unirii), Răzvan Vasilescu. Filmul a fost regizat de regretatul Cristian Nemescu și a avut un mare succes, fiind unul din cele mai bune filme ale Noul Val al Cinemaului Românesc.

The Wanderers spune povestea unui american, Louis (Armand Assante), cel mai faimos vânător de fantome și vampiri din lume, care împreuna cu un jurnalist israelian, Robert (Lior Ashkenazi), ajunge într-un sat din Transilvania pe urmele unei misterioase povești sângeroase petrecută în castelul Zalesky.

Reporterul Clujulcultural.ro l-a întrebat pe Armand Assante cum i se pare Clujul la zece ani distanţă.

„Clujul a crescut grozav de mult. Arhitectura respiră cultură, e un oraș vechi de 2000 de ani. La fel şi TIFF-ul, a crescut foarte mult. Acest festival era la vremea respectivă foarte mic şi acum s-a transformat într-un festival important, de mare amploare. Cât despre oraş, se vede că cineva a investit serios. S-a extins mult. Nu ştiu detalii, dar văd cu ochii mei această schimbare şi cred că va continua să crească.”, a spus acesta.

Assante, 67 de ani, a fost relaxat, a oferit explicații și răspunsuri foarte profunde despre soarta filmului, televiziunii, rolul efectelor speciale, despre cariera sa prodigioasă, chiar din viața sa privată. A vorbit  laudativ despre regretatul regizor Cristian Nemescu și de despre actorul Răzvan Vasilescu despre care a spus că e genial. Întrebările au curs pe bandă rulantă iar Assante a răspuns cu răbdare la toate. La final a stat la declarații și fotografii cu publicul.

Alte declarații marca Armand Assante:

E fan Cioran!   „Îmi place să fiu aici. Avem un film care are premiera, Wanderers. Îmi place țara voastră din foarte, foarte multe motive, în special datorită generozității oamenilor de aici. Cunosc România de prin anii 2000. Am fost invitat atunci la un concurs de frumusețe. De atunci încerc să conving oamenii să vină în România și să investească în industria cinematografică de aici. România este o țară complexă. Simt că seamănă cu Italia. Temperamentele de aici se aseamănă, intelectul oamenilor se aseamănă de asemenea. Am găsit unele scrieri ale românilor foarte interesante, în special pe Emil Cioran care m-a uimit cu modul în care funcționa mintea lui”, a spus actorul în vârstă de 67 de ani.   Despre filme, tehnologie și televiziune: Totul ține de economie și totul se rezumă la bani. Un lucru trist este faptul că filmul este un mijloc media foarte scump. După criza din 2008, filmele au devenit tot mai scumpe mai ales în contextul evoluției tehnologiei. Există mult mai mulți producători care fac mult mai multe filme nu neapărat pentru că există talent, ci pentru că există suficientă tehnologie pentru a face asta. Nu cred că filmele de festival ar trebui să fie puse la un loc cu televiziunea, dar 99% dintre filmele de festival cu conținut extraordinar nu au ajuns niciodată să fie distribuite, iar asta este groaznic. De asta avem nevoie de platforme de TV, pentru că acele filme nu ar fi distribuite altfel. Sunt multe platforme dincolo de Netflix, care distribuie filme, și dacă ele pot ajuta această industrie, să fie binecuvântate. Cred că regulile festivalelor ar trebui adaptate, pentru că vorbim despre filme care ridică probleme serioase ale societății. Despre optimism: În privința optimismului meu, sunt acuzat că sunt un optimist incurabil și pentru asta sunt un idiot. Sunt multe probleme în lume care pot să devină subiect de cinema și multe dintre secretele lumii pot fi dezvăluite prin intermediul cinematografiei. Sunt multe filme de cinci minute, făcute de studenți care pot spune mai multe decât orice film futuristic reailzat cu tehnologie futuristică. Sunt deci foarte optimist, pentru că tinerii pot să transpună emoția și să spună ce se întâmplă în lume prin cinematografie. Despre tehnologie: Cu privire la tehnologie, eu sunt un produs al propriei mele imaginații. imaginația ne este stimulată de către efectele speciale, iar dacă se întâmplă acest lucru, atunci efectele speciale sunt bune. Am văzut chiar și în festival o cameră cu efecte speciale extraordinare. Tehnologia este cu noi. Dacă cred că aceste efecte speciale sunt necesare? Nu. Când urmăresc o poveste, vreau să văd emoție umană. Dacă emoția este acolo, chiar nu contează limbajul în care este ea transmisă.

 A fost unul din cele mai bune, deschise discuții din cadrul TIFF Lounge din ultimii ani ai TIFF-ului.