Lansarea de carte de joi seara, de la ora 18.00, de la Muzeul de Artă Cluj a fost foarte specială din multe puncte de vedere. În primul rând a avut loc un desant al intelectualilor bănățeni la Cluj, genul acesta de schimburi între intelectualii din diferite provincii ale țării fiind rarisim. Arareori un autor de la Iași, Craiova, Timișoara, Constanța, București vine să își lanseze un volum la Cluj, însoțit de mai mulți colegi de breaslă.
Au luat loc lângă istoricul Victor Neumann la dezbaterea lansare a cărții Străinul din interior, apărută anul acesta la editura Datagroup, prof. univ. dr. Florin Lobonț, Universitatea de Vest din Timișoara, și prof. univ. dr. Miodrag Milin, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, și managerul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Năstase-Kovacs.
Cartea este demersul unui istoric de a se dezvinovăți de verdictul pe care i l-a dat CNSAS de colaborator al securității. Lansarea a durat peste două ore și s-a dovedit un bun moment dezbatere a istoriei noastre din ultimii 50 de ani, o istorie complicată de influența serviciilor secrete și a politicului. Victor Neumann este un strălucit și sagace intelectual bănățean. A fost student la Cluj la UBB, format sub influența lui Pompiliu Teodor, și-a dat doctoratul cu Răzvan Theodorescu la București, a fost consilier al ministrului culturii Andrei Pleșu (1990-1992), director al Muzeului de Artă din Timișoara, profesor la Universitatea de Vest și la UNARTE.
Cartea sa de bază rămâne volumul Tentația lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est, apărut în multe ediții și tradus în alte limbi. A scris și o istorie a Banatului, și introduce în cultura română noțiunea de istorie conceptuală. Până aici totul este foarte onorabil. Doar că a intrat în conflict cu colegii timișeni, fără să știe exact cum, și așa, crede domnia sa, a ieșit la iveală dosarul său de Securitate. În urma studierii sale a fost declarat colaborator al Securității ca poliție politică.
Justificarea
Neumann susține că este victima unei mistificări, că a fost racolat sub presiune, că nu a semnat decât trei note benigne, și că restul de câteva zeci apărute în dosarul său sunt falsuri ale ofițerului de legătură, care ar fi scris tot felul de note pe care le-a semnat cu numele istoricului. În sprijinul acestei supoziții vine cazul unui coleg, care a reușit să demonstreze și obțină declarația securistului în instanță că își făcea norma adăugând falsuri în dosare. Din păcate același securist, care se ocupa și de Neumann, nu a vrut să își reia declarația din motive de boală și vârstă. Adversarii locali și unii din lumea elitelor au luat de bun verdictul CNSAS și l-au pedepsit pe colegul lor, i s-a luat conducerea Muzeului, a fost marginalizat, i s-au șters articole din arhivele online din publicații prestigioase.
Directorul Muzeului de Artă Cluj, Năstase Kovacs, spune că nu i s-a recunoscut nici măcar meritul în organizarea expoziției-vedetă a Capitalei Culturale Europene – Timșoara 2023, Retrospectiva Brâncuși. „Cine crede că o expoziție se organizează peste noapte este naiv”, demersurile pentru această expoziție au început în timpul directoratului la Muzeul de Artă din Timișoara a lui Victor Neumann.
Azi omul de știință face un apel la luciditate în citirea documentelor de la CNSAS, exemplul său, fiind în opinia sa, un exemplu de necompetență și nepunere în context a documentelor istorice. Victor Neumann, cu tată evreu și mamă româncă, originar din Ineu, mărturisește că s-a „simțit întotdeauna un străin din interior”, că mai mereu a fost abordat și privit cu suspiciune de către comuniști, care nu îl lăsau să participe la conferințe ale istoricilor în străinătate, că activitatea sa științifică a fost mereu pusă sub lupa îndoielii. Consideră nazismul și comunismul două ideologii în prelungire cu mai multe asemănări decât deosebiri. Ce nu se aștepta era să aibă atâția adversari și neprieteni, care au reușit să profite de cadrul democratic contemporan și probabil și de haosul în gestionarea arhivelor serviciilor secrete comuniste. Neprietenii l-au însoțit cu gândul și la Cluj, la dezbaterea de joi seara, atenționându-l printr-un mesaj pe directorul muzeului clujean, Lucian Năstase Kovacs, că găzduiește în sala Tonitza o acțiune culturală riscantă. „Am primit un mesaj de la Brândușa Armanca (ziaristă timișoreană influentă n.r.), dar eu știu de la tatăl meu că trebuie să îl ajut pe cel lovit, pe cel care este la pământ”. Toate luările de cuvânt ale celor prezenți au fost în favoarea și în apărarea istoricului bănățean, cu exemple, cu relevarea unor episoade de istorie locală, uneori delicioase, alteori amare, așa că întâlnirea a avut un caracter unitar și deloc plictisitor.
