INTERVIU. Gergely Balazs, fondator Zilele Maghiare Cluj: Eu cred că festivalul nostru deranjează pentru că devine un festival de amploare, un pod de legătură între clujeni, români, maghiari sau invers

Clio Interviu

A fondat Zilele Maghiare din Cluj. Este și consilier local UDMR, din actuala legislatură. Un  maghiar cunoscut, un tip relaxat, boem, cu care chiar poți sta de vorbă. Nu trece neobservat, măcar prin statură, și nu evită subiectele delicate.

Pentru că ediția a 7-a Zilelor  Maghiare s-a lăsat cu controverse am discutat despre acestea cu fondatorul lor, arheologul Gergely Balazs.

Clujulcultural.ro: A trecut ediția a șaptea a Zilelor Culturale Maghiare. Ca președinte al asociației Clujul Comoară și fondator al acestor Zile Maghiare, așa sunt denumite strict în maghiară, Zilele Culturale Maghiare în românește, tu cum ai putea descrie această ediție, cum o caracterizezi?

Gergely Balazs: Primele impresii, așa după o săptămâna două de la eveniment sunt bune, cu niște observații critice față de noi înșine. O primă observație e că totul a decurs ok, nu am avut  probleme, nu am primit reproșuri din partea publicului. Sunt câteva chestiuni pe care trebuie să le regândim, să regândim acest eveniment un pic. Am avut un plus de participanți de circa 25 la sută față de anul trecut. În afară de asta, tot o autocritică, pentru că aducem anual formații foarte renumite, anul acesta Akos și Omega, două trupe foarte mari, am atras foarte multă lume din Ungaria, din Ardeal, și poate am simțit că am pierdut așa un pic din aspectul clujean, să zicem așa. Filonul clujean. Noi așa am pornit în 2010, de la prima ediție, să facem ceva pentru Cluj, pentru clujeni în general, pentru maghiarimea de aici, pentru români. Sigur, nu excludem pe nimeni dar dorim să păstrăm feelingul clujean al festivalului. Anul acesta așa mi s-a părut așa că trebuie să regândim un pic toate schema pe viitor. Trebuie să punem un accent mai local. Am avut 500 de evenimente, programe, 250.000 de participanți după estimările noastre.

La ce formații ați adus era imposibil să se mai vadă amprenta locală, pentru că Omega e Omega și atrage inclusiv fani români ai rockului..

E drept…dar am avut peste tot foarte mulți participanți și în alte locuri, la video mapping au fost 35.000, la expoziții, la tururi, ce să mai spunem la gastronomie sau la strada vinurilor.

balazs

De fapt cine și cum a inițiat aceste Zile Maghiare? Cum a apărut ideea asta?

La un an după reamenajarea Pieței Unirii am debutat. Noi am vrut să dăm un semnal de promovare a ideii de reconciliere în oraș. Înainte de 2004, în vremea când Clujul a fost condus de primarul Funar, maghiarimea nici nu putea visa să aibă un festival. Între 1992-2004, epoca asta postdecembristă ne-a dat și nouă de gândit poziția noastră în oraș. În al doilea rând, reamenajarea a adus un open space, ne-am gândit ca și comunitate, să gândim pro activ și să încercăm să arătăm fața noastră mai necunoscută pentru majoritatea românilor din Cluj. De fapt noi trăim aici împreună, cred că asta e fundamental. Am vrut măcar o încercare să facem, să vedem dacă se poate face un eveniment pentru comunitatea maghiară clujeană dar și pentru români care doresc să ne cunoască și mai bine.

Când a început să se dezvolte serios?

La prima ediție am avut niște frici, cum va fi perceput etc dar am avut un mare succes apoi practic a explodat efectiv.

Crezi că populația română clujeană participă la festival sau doar minoritatea maghiară și ungurii care vin din Ardeal și Ungaria, Slovacia chiar?

Nu doar că văd și simt că mulți români participă, fie și pentru gastronomie sau vinuri.  Cine a fost pe străzi a văzut și a auzit. Noi credem că asta e unul din cele mai de succes lucruri pe care le-am reușit, chiar credem că am reușit să construim un pod cu prietenii noștri români clujeni.

ZCMC 1

Atunci hai să lămurim, măcar din punctul vostru de vedere două chestiuni polemice. Pornim de la faptul că la fiecare conferință de presă oficială de lansare voi spuneți că e un festival ce dorește o apropiere cât mai largă de români, o cunoaștere reciprocă cât mai profundă. Ok. Din punctul ăsta de vedere, de ce ați decis să puneți în program prezentarea despre autoritarul Horthy Miklos de anul trecut, personaj controversat, sau concertul trupei Beatrice, care s-a lăsat cu scandal, o trupă controversată. Cum vedeți voi discuțiile iscate de cele două evenimente, al doilea lăsat cu scandal clar, care a ajuns la nivel de Comisie de Etică a TVR si CNA pentru o știre dată pe post și care critica un mesaj difuzat de această formație?

Hai să le luăm pe rând. Eu sunt istoric, arheolog. Eu sunt de părere că problemele istorice controversate trebuie discutate. Prezentarea despre Horthy Miklos a fost una profesionistă, cât se poate de obiectivă, făcută de un academician maghiar de cea mai bună extracție, cunoscut în mediile maghiare intelectuale ca un istoric foarte bun și nuanțat. Trebuie discutaet aceste probleme, să nu eludăm. Nu a fost o comemorare, a fost o conferință a revistei de cultură Korunk, o revistă prestigioasă, despre acest personaj istoric controversat. După prezentare  totul s-a desumflat, nimeni aproape nu a scris nimic, pentru că prezentarea a fost echilibrată. Nu a ieșit poate ce vroiau unii, scandal. Dar să știi că eu mă uit pe National Geographic sau Discovery și văd documentare despre Hitler sau Stalin sau alți criminali, dictatori dovediți, și sunt și mai controversați cu mult ca Horthy. Eu vreau să îmi cunosc istoria și vreau să discut despre aceste personaje controversate pentru că ele au existat iar deciziile lor au avut consecințe. Trebuie discutat despre ele, despre figurile controversate ale istoriei în Ardeal.

Despre concertul lui Nagy Fero si Beatrice. Trupa aceasta este o formație rock din Ungaria care cântă anual de 10 ori minim în Ardeal. Niciodată nu am citit comentarii negative despre această formație. Acea melodie din care a pornit toată speculația asta este o melodie în care Nagy Fero cântă despre coșmarul secolului 20, dar și al secolului 21, despre Stalin, Hitler, ISIS, musulmani, pe care îi numește un coșmar, de fapt piesa e un protest la adresa dictatorilor și ororilor secolului 20 și a celor produse de ISIS.

Știrea TVR Cluj îl arăta pe Nagy Fero cântând următorul vers: și o dată Clujul va redeveni oraș maghiar

Așa ceva eu nu am auzit și nu s-a cântat la Cluj. E o preluare de pe canalul YouToube, Fero a cântat într-un local din alt oraș și a fost așa în cadrul unui dialog, a unei cerințe din partea publicului. Era o chestie de atmosferă, dar repet, nu s-a întâmplat la Cluj.

Voi credeți că povestea asta e un atac la Zilele Maghiare și o încercare de manipulare?

Da, absolut. Noi am reflectat la acest atac, am depus o plângere la CNA și la Comisia de Etică a TVR, inclusiv cu semnături strânse de jurnaliști din TVR Cluj. Și Active Watch a depus o plângere în care critică manipularea TVR Cluj. Vom vedea ce va fi. E o chestiune absolut tendențioasă ce s-a întâmplat. Vineri a apărut știrea iar concertul a fost marți. Inițial stirea  nu a avut opinia noastră, apoi au introdus.

Eu cred că festivalul nostru deranjează pentru că devine un festival de amploare, un pod de legătură între clujeni, români, maghiari sau invers.

Sunt 12 ani decând primarul ultranaționalist antimaghiar Gheorghe Funar nu mai este la cârma orașului, partidele lui naționaliste PUNR, PRM sunt dezintegrate, la Cluj au loc de șapte ani deja un Zilele Maghiare, luna asta se decide dacă Clujul va fi Capitală Europeană a Culturii! Un progres enorm. Tu cum vezi acum relațiile dintre români și ungurii din Cluj?

Față de atmosfera din primii ani 90, eu o cunosc bine, sunt clujean în anii 80, ori atunci chiar nu au fost probleme, toți eram preocupați cu… supraviețuirea. După 1989 a fost o atmosferă foarte tensionată, provocări,  care nu au dus nimic bun Clujului. Apoi, după 2004, odată cu venirea altui primar, cu care se poate colabora, lent s-a revenit la normalitate. Clujul s-a dezvoltat și a ajuns acum un oraș modern, cosmopolit, dinamic.

Din partea maghiară nu se fac greșeli sau nu s-au făcut?

Cred că și noi am făcut și facem. Avem un comportament per total prea închis. De aia am și făcut Zilele Culturale Maghiare. Aceste încercări ale noastre spre asta merg, aș dori să fie o cât mai mare legătură, participare de ambele părți pentru că e un festival care are în centru Clujul.  Sper să continue armonia cât mai mult.

Unde vor ajunge Zilele Culturale Maghiare?

Sper să se dezvolte și mai mult, să cercetăm istoria Clujului împreună și mai mult, pentru că e o comoară, eu sper să învățăm din greșeli toți și să mergem înainte. Noi deja lucrăm la ediția a opta și vrem să facem un eveniment și mai frumos.

15 thoughts on “INTERVIU. Gergely Balazs, fondator Zilele Maghiare Cluj: Eu cred că festivalul nostru deranjează pentru că devine un festival de amploare, un pod de legătură între clujeni, români, maghiari sau invers

  1. Laudabila implicarea concetateanului nostru !! E un pas important inainte dar mai este mult pana la realizarea visului sau; Ceea ce s-a facut in anii 90 a distrus multe punti intre maghiari si romani si principala greseala a fost segregarea scolara. In timp ce in toata Lumea Libera s-au daramat puntile segregationiste, in timp ce mari personalitati ca Martin Luther King, Mahatma Gandhi si Nelson Mandela si-au dedicat viata luptei antisegredatie si pro-democratie, la noi, in Transilvania niste minti primitive au reinfiintat in anii 90 scolile segregate !!! Si uite, a trebuit alt sfert de secol pentru ca in randul formatorilor de opinie a comunitatii ungare din Transilvania sa apara minti deschise catre libertate, democratie, multiculturalism. Sa speram ca e un inceput de drum fructuos si nu doar o acolada.

    1. Nae: si in alte tari sunt scoli cu predare exclusiv in limba minoritara: sunt scoli romane in Ucraina, Ungaria si Serbia. Iar de minti deschise catre multiculturalism, tare as vrea sa vad mai multe si la romani si sa punem placutele multilingve la Cluj-Napoca Kolozsvar Klausenburg.

  2. Pur si simplu rusinos ca dupa atitea secole de trai comun, cel putin in orase ca Cluj, Oradea si Tg.Mures, cele doua etnii au nevoie inca de punti de cunoastere.
    Reprosez asta atit romanilor care se cred acuma indreptatiti sa circule numai pe sens unic, adica ei nu au nevoie, si daca cineva vrea ceva nu are decit sa se conforme sensului unic, dar si maghiarilor care nu se deschid destul si sa arete o prietenie sincera romanilor.
    Istoria este intodeauna la trecut, insa unii ar putea sa fie macar atit de destepti sa se gindeasca ca viitorul este destinat la rindul ei sie ea istoriei, deci va fi la trecut.
    Ori daca nici in viitor relatiile nu se vor apropia, nici trecutul trist nu va disparea.

    1. Este nevoie de punti de cunoastere pentru ca din pacate crestem separat de la gradinita pana la terminarea facultatii. Invatamantul in limba materna este indiscutabil necesar, insa din pacate are acest efect.

      1. La Cluj sunt 6 scoli mixte si 5 „separate”. Dintre cele 5 „separate”, 3 sint confesionale, adica si normal sa fie separate.

        Au loc sub soare si scolile separate, precum exista si scoli doar in limba romana…

        1. Scolile segregate sunt o anomalie, sunt incompatibile cu o societate democratica, multietnica si multiculturala. Cat despre scolile confesionale din Lume, ele sunt cele mai multiculturale, din India pana in Brazilia si Canada. Doar la noi sunt cateva scoli confesionale segregate, din pacate

          1. uite Liceul Racovita este o scoala segregata. Are doar clase romane. Pana cand exista scoli cu predare exclusiv in romana, si noi avem dreptul la unele scoli cu predare in limba maghiara.

      2. In Ardealul de Nord intre anii 1940-45 in scolile maghiare se invata limba romana iar in cele romane limba maghiara din ordinul ministrului a culturii din Budapesta. Numai prin invatarea limbii poti intelege o cultura, un om sau a comunitate de alta etnie. Maghiarii stiu romaneste, oare cati romani stiu ungureste ?

        1. Schwartz mai citeste. Iti indic caretea ,,Transilvania reintoarsa” scisa de un ungur si tradusa in romaneste. Ca sa nu mai ai dileme cu privire la statutul romanilor.

      3. In scolile romane ar trebui introdus invatarea limbii maghiare la fel cum e impus in scolile maghiare invatarea limbii romane. In Ardealul de Nord intre anii 1940-45 in scolile maghiare era introdus limba romana obligatoriu la fel cum in cele romane limba maghiara.

        1. Joshua eu nu am chef ca ai mei copii sa invete maghiara. Adica ce nu au reusit sa faca ungurii inainte de 1918 sa se reuseasca acum? In nici un caz.

          1. deci spui ca ungurii nu au reusit sa-i invete pe romani in limba maghiara inainte de 1918? Graiesti adevar!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *