Grupul Independent pentru Cultură a lansat la TIFF „Manifestul pentru cultură ca bun comun în Cluj-Napoca”

Categorii: Actualitate
Etichete: Cluj, cultura

Grupul Independent pentru Cultură / Független Intézmények Kulturális Szövetsége (GICu/FIKuSz) a lansat , în 25.06.2022, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, în cadrul festivalului TIFF 2022, „Manifestul pentru cultură ca bun comun în Cluj-Napoca”.

GICu/FIKuSz este o grupare a asociațiilor independente de cultură din Cluj-Napoca, care s-au reunit în primăvara anului 2022 cu scopul de a interveni pentru sănătatea sectorului cultural non-profit clujean și pentru protejarea culturii și a proceselor de producție culturală pentru comunitatea locală. Inițiativa nu este nouă, ci o reconectare la – și o reactualizare a Grupului Independent pentru Cultură (GICu), format în 2006 în Cluj-Napoca de actori culturali independenți, la inițiativa Fundației Tranzit. Cu toate că viața culturală din Cluj-Napoca în ziua de astăzi pare să fie susținută mult mai generos de autorități decât în alte orașe din țară, experiența majorității actorilor independenți din sector este că acest lucru se întâmplă de multe ori doar la nivel declarativ. GICu/FIKuSz constată că astăzi avem aceleași probleme ca și în 2006, indiciu al unui regres în domeniul cultural clujean și al unui proces de extincție treptată a culturii publice, cu și pentru comunitate.

Redăm manifestul si semnatarii săi, nume cunoscute în spațiul cultural clujean dar și activist:

MANIFEST PENTRU CULTURĂ CA BUN COMUN ÎN CLUJ-NAPOCA

Context: Clujul este un oraș cultural prin tradiţie și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituţii de cultură și peste 1000 de organizaţii și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene.

Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale – aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieţei, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producţiei culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producţie culturală se află acum într-o situaţie critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural – generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relaţii constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunităţii noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale.

Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spaţiile care o susţin sunt într-o situaţie din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizaţiilor culturale existente se află permanent la limita supravieţuirii în absenţa unor

structuri solide de infrastructură și finanţare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spaţii precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone.

Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producţiei culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii.

Riscăm să pierdem tocmai procesele producţiei culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenenţele la multiplele noastre comunităţi și apartenenţa la oraș. Or, neglijând producţia propriilor sale identităţi culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităţilor sale.

Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esenţial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere. /dezvoltare al diverselor comunităţi.

Chemăm administraţia locală, instituţiile de cultură, universităţile, sectorul cultural independent să elaboreze și să pună în practică, într-un efort colectiv, o strategie reală și aplicabilă și o serie de măsuri pentru reafirmarea culturii ca și un bun comun al nostru, al tuturor.

Invităm membrii comunităţii clujene să susţină acest demers, de a dezvolta împreună această conștiinţă a comunităţii noastre: cultura noastră, culturile noastre. Doar prin atitudinea noastră asumată și prin efortul nostru colectiv ne vom regăsi la Cluj, între noi înșine, într-un dialog global.

Semnatari (ordonat alfabetic după numele de familie)

Diana Aldea, Centrul de Creaţie Maidan
Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA
Simina Corlat, Asociaţia LaPătrat
Alexandra Felseghi, dramaturg
Andreea Iacob, Asociaţia Create.Act.Enjoy
Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociaţia Váróterem Projekt
Petro Ionescu, Reactor de creaţie și experiment
Csongor Köllő, președinte, Asociaţia Teatrală Shoshin
Csilla Könczei, președinte, Fundaţia Tranzit
Diana Moga, manager cultural
Lorand Maxim, Fundaţia Tranzit & Asociaţia Reciproca
Filip Odangiu, profesor de actorie
Miruna Runcan, critic de teatru
Monica Sebestyen, președinte, Asociaţia ARTA în dialog / Cinema ARTA

István Szakáts, președinte, Fundaţia AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj
Doru Taloș, Reactor de creaţie și experiment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.