Groaznicul accident de aviaţie din Cluj

Istoria Clujului

Materialul publicat în ziarul „Izbânda”, anul I, numărul 231, într-o zi de sâmbătă, 28 mai 1921, pe care îl reproducem în continuare, reprezintă povestea continuă a încercărilor omeneşti de a-şi depăşi limitele, însă şi a durerilor fiinţei umane victimă prea de multe ori a tehnologiilor, a timpului şi spaţiului.

Joi seara, la ora 7 şi 10 minute, populaţia Clujului a fost cuprinsă de spaimă văzând căderea unui aeroplan tip Focker care în ultimele săptămâni făcea virajuri, loopinguri şi învârtiri în jurul axei de o îndrăzneală nemaipomenită.

Iată cum s-a întâmplat accidentul care a adus moartea sublocotenentului aviator Vasile Bonţescu din marină. La ora 6 şi 50 de minute sus-numitul pilot s-a înălţat de pe câmpul de aviaţie, care se găseşte în partea de răsărit a Clujului, trecând pe deasupra oraşului înspre parcul ce se află la apus. Înălţându-se până la aproximativ 1000 metri s-a reîntors făcând un viraj şi coborându-se până la distanţa de 3-400 metri unde a făcut o învârtitură în jurul axei pe aripa dreaptă şi a vrut să facă un looping pe care însă nu l-a terminat şi a început o nouă învârtitură. După a doua învârtitură s-a văzut pânza de la aripa stângă fâlfâind după care a urmat o înclinare a aeroplanului, alunecând în viraj. Cei ce au privit cu atenţie au observat că pe la 150 metri părea că aparatul a devenit orizontal, când deodată coborându-se brusc la 30 metri  a alunecat într-un unghi de 70 grade cu o iuţeală uimitoare spre pământ căzând în Grădina Botanică de pe strada Grădinei, izbindu-se de un pom şi rupând alţii.

Primii care au fost la faţa locului erau un student la farmacie care studia în grădină şi care cu câteva minute înainte stătuse sub acel pom. O domnişoară studentă care era tot acolo în grădină crezând că va cădea peste ea s-a speriat aşa de puternic încât imediat ce aeroplanul a atins pământul s-a repezit la cadavrul aviatorului şi l-a îmbrăţişat în mod inconştient.

Imediat ce au sosit câteva persoane şi au îndepărtat-o, tânăra studentă a leşinat.

Printre cei dintâi sosiţi a fost un căpitan şi doi civili cari crezând că mai poate fi scăpare pentru aviator au scos corpul plin de sânge dintre curelele în cari era prins. […]

Au sosit la faţa locului, pe lângă o enormă mulţime, comandantul aviaţiei – maiorul Enescu, împreună cu alţi aviatori precum şi toate autorităţile.

După unii care îşi dădeau atunci cu părerea se zice că accidentul s-ar datora sforii cu care era cusută pânza de cadrul aripei, după alţii ar fi motorul, deşi cei mai mulţi spun că elicea s-a observat funcţionând până în ultimele momente ale căderei.

Cadavrul a fost transportat la clinică pentru autopsie, iar astăzi urmează ancheta pentru stabilirea cauzelor accidentului.

Acest nenorocit accident a produs o mare consternare în public, îndeosebi între cei care cunoşteau pe aviator pentru zborurile sale îndrăzneţe.

Ziua înmormântării nu a fost încă stabilită întrucât se aşteaptă rudele sale de la Focşani precum şi camarazi din marina militară de unde sus-numitul fusese detaşat la aviaţie.

Ancheta

Azi la ora 10 fără un sfert a sosit la locul nenorocirei comisia de experţi pentru a cerceta după resturile maşinei cauza accidentului. Comisia e compusă din domnul Maior Enescu, comandantul grupului V de aviaţie, locotenent aviator Pantazi, sublocotenent Stavrică din partea Consiliului de Război, şeful parcului V. Bucoveanu şi măestru mecanic Huber Constantin.

Maşina a căzut cu partea anterioară în pământ sub un unghi de 70 de grade. Motorul intrat în pământ aproape jumătate de metru. Aripa dreaptă nimicită din cauza căderei. Iar aripa stângă distrusă complet şi pânza din partea dinapoi atârnă ruptă de pe scheletul navei. Manivela cârmei din cauza împingerii motorului în pământ e înclinată până la răzămătoarea nacelei iar partea inferioară a maşinei plină de sânge. După cercetarea minuţioasă a aparatului şi după declaraţiile martorilor oculari se constată că de fapt pânza aripei stângi s-a rupt în decursul zborului la locul unde era reparată mai dinainte. Destrămăturile aripei provenite din cauza presiunei de aer dovedesc că aceasta s-a întâmplat încă la o înălţime mai mare şi pe o suprafaţă de aproape 10 metri pătraţi.

Ruperea pânzei a cauzat dezechilibrarea maşinei care nici un caz nu mai putea fi adusă la un zbor plan; în modul acesta accidentul nu mai putea fi înlăturat. Moartea aviatorului s-a întâmplat în momentul căderii din cauza manivelei, cârmei care a rupt coloana vertebrală apăsând corpul aviatorului între manivelă şi răzămătoarea nacelei. Din cauza izbiturei maşinei de pământ corpul aviatorului s-a aplecat cu toată greutatea spre motor lovindu-se cu capul de corpul masiv al motorului ceea ce a provocat fracturarea craniului de deasupra ochiului drept.

Este primul accident întâmplat cu sublocotenentul Bonţescu în decursul a şapte ani de aviaţie. Îndrăzneala loopingurilor sale făcute de atâtea ori deasupra oraşului dovedeşte siguranţa cu care mâna aparatul său şi numai în urma defectului aripei a căzut jertfă unul dintre cei mai buni aviatori ai noştri.

Întreg oraşul a fost adânc impresionat de nefericirea întâmplată. Înmormântarea defunctului se va face după ce se va primi avizul familiei înştiinţată imediat de groaznica nefericire”. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *