FOTO Limba română, în fotografii de muzeu

Esenţial Foto Vizual


De Ziua Limbii Române, 30 august, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a organizat vernisajul expoziției „Oameni, locuri și cuvinte. Atlasul lingvistic român în imagini”.

Acest eveniment a avut loc vineri, 30 august 2024, începând cu ora 12:00, la Palatul Reduta de pe str. Memorandumului.

Gabriela Violeta Adam, cercetător științific al Institutului de Lingvistică și Literatură „Sextil Pușcariu” și curatorul acestei expoziții, a ținut principalul cuvânt introductiv. A vorbit despre munca cercetătorilor de culegere pe teren, care era una extrem de serioasă, responsabilă și minuțioasă, după cum o arată întreaga expoziție. În prima fază a realizării Atlasului lingvistic român, 1930-1937, cea care face obiectul prezentei expoziții, s-au ales 301 localități care au devenit puncte de anchetă, în toată țara și din afara granițelor (pentru că cercetarea i-a cuprins și pe istroromâni, și pe meglenoromâni). Celui intervievat i se punea un set de întrebări, care depășeau numărul de 2.160, era obligatoriu să nu fie știrb și să aibă vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, analfabet, să fie proprietar de pământ. Pe timpul cercetării se putea constata că vorbirea repondentului este alterată de factori diverși (a călătorit sau are stagiul militar făcut), adică el nu mai vorbea ca un sătean, și se căuta un alt respondent.

Lingviștii au plecat în anii 30 în această aventură care s-a întins ulterior pe zeci de ani, înarmați atunci cu aparatele de înregistrat cu discuri de ceară, cu aparate de fotografiat cu burduf, foarte performante pentru vremea aceea, și aveau chiar și un aparat de filmat. Câteva dintre ele se pot vedea în expoziție. Le foloseau pentru a avea o imagine a tipologiei informatorului, familia, activitățile principale de zi cu zi, statul social și cultural al respondetului. Expuse în reproducere acum, ele relevă lumea rurală a anilor 30 și pot fi un excelent document pentru istorici, antropologi, etnografi, dar și un izvor de delicii pentru curioși și pasionați. Discurile de ceară se puteau asculta doar de maxim două ori la fonograf. Ele au fost deja utilizate la transcriere de două ori, așa că în acest moment sunt mute, valoarea lor fiind strict de obiect de epocă.

Atlasul limbii române a fost un proiect de cercetare inițiat de Sextil Pușcariu, primul din România, și al cincilea în spațiul limbilor romanice, la care a colaborat în primă fază cu doi străluciți discipoli, Sever Pop și Emil Petrovici, cei care au făcut munca de teren. După 1937 s-a apelat la trei culegători scriitori: Mihail Sadoveanu – pentru Moldova, Alexandru Brătescu Voinești – pentru sudul țării și Ion Agârbiceanu – pentru Transilvania, dar povestea expoziției se oprește aici. Instrumentele, obiectele și fotografiile expuse, în număr de câteva zeci, sunt reproduceri doar din prima etapă a realizării Atlasului

Cuvântul curatoarei a fost completat de cercetătorul Roberto Merlo de la Centrul de Cercetare în Filologie Modernă, romanist care si-a susținut doctoratul cu prof. Marco Cugno, și care a ținut să încurajeze publicul prezent că limba română va face față tuturor asalturilor contemporane, așa cum a facut-o și în trecut. 

Vernisajul interesantei expoziții a fost urmat de conferința „Limba română în dicționarele transilvănene. O călătorie prin istoria cuvintelor”, susținută Bogdan Harhătă, la rândul său cercetător lexicograf în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române. În cadrul ei a dezvăluit câteva din dicționarele redactate le Cluj la începutul secolului al XIX-lea, între care Ştefan Crișan-Körösi, Cuvântariu Românesc-Lătinesc-Unguresc (1801–1803). și Ioan Bob, Dictionariu romanesc, lateinesc si ungaresc, Cluj (1822-1823), ultimul având circa 11.000 de cuvinte românești. 

Expoziția poate fi vizitată până în 27 septembrie.

Dar Săptămâna Limbii Române continuă la Cluj-Napoca la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, str. E. Racoviță, nr. 21 după următorul program: 

03.09.2024, orele 9.00 – 16.00 𝘡𝘪𝘶𝘢 𝘗𝘰rți𝘭𝘰𝘳 𝘋𝘦𝘴𝘤𝘩𝘪𝘴𝘦; Atelierul 𝘊𝘶𝘮 𝘴𝘦 𝘻𝘪𝘤𝘦 î𝘯 𝘻𝘰𝘯𝘢 𝘮𝘦𝘢 𝘭𝘢…? 𝘊𝘶𝘷𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘶𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 – 𝘤𝘶𝘷𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘳𝘦𝘨ă𝘴𝘪𝘵𝘦. Destinat studenților, profesorilor și publicului larg.

05.09.2024 – 06.09.2024, orele 9.00 – 19.00 A𝘭 𝘟𝘟𝘐-𝘭𝘦𝘢 𝘚𝘪𝘮𝘱𝘰𝘻𝘪𝘰𝘯 𝘐𝘯𝘵𝘦𝘳𝘯𝘢ț𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘋𝘪𝘢𝘭𝘦𝘤𝘵𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦

Text Elena Gădălean

Foto Bogdan Stanciu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *