În limbajul de zi cu zi mulți dintre noi folosim diverse clișee, sau expresii care sunt adânc înregimentate în limbajul popular, unul neelitist. Una din aceste expresii este cea prin care facem sau primim/dăm ceva gratuit. E vorba de celebra expresie ”am primi-o moca sau am făcut pe moca, am lucrat pe moca”. Adică, cum spuneam, pe… gratis.
Am căutat de multe ori să găsim de unde vine expresia, am discutat cu lingviști clujeni care au spus pentru Clujul Cultural că limba și mințile oamenilor sunt vii. Se inventează cuvinte și expresii. Limba și gândirea umană sunt vii și creative.
Apoi a apărut o fotografie inedită pe un grup de Facebook, Amintiri din Vechiul Cluj, cu o cofetărie-bar de care uitasem și pe care îl frecventasem, ca mii de clujeni de aceeași generație ca mine, înainte sau după vizionarea unui film la vechiul cinematograf ”Republica”, acum ”Florin Piersic”, alții frecventau localul independent de vizionarea vreunei pelicule.
Fotografia e superbă cu ….Moca Bar din Cluj.
Una din cofetăriile-bar care aveau etaj, acolo era barul, iar cofetăria era la parter. A fost unul din cele mai cunoscute localuri clujene de care s-a discutat foarte puțin în ultimii 30 ani, ca și cum lumea a uitat de el de tot. Dar iată că apariția fotografiei a răscolit amintiri adânci și vechi.
”La un moment dat „Moca” era fief-ul bișnițarilor de bilete de cinema care acționau la fostul cinematograf Republica. Si mai „mișunau” pe acolo și alte categorii sociale dubioase!”, a explicat pentru site profesorul de istorie de la Colegiul ”George Barițiu”, Vladimir Bogosavlievici.
Reacții ale internauților:
”Cu 10 lei rezolvai o dupa-masa placuta: 6 lei un film bun pe un ecran panoramic la Republica si cu 4 lei o prajitura pe alese la Moca… Chiar misto daca ma gandesc bine..”
”ce îmi mai plăcea ca si copil, tot la etaj căutam masa liberă”
