Gabriel Horia Nasra, în vârstă de 32 de ani, este unul din cei mai tineri președinți de filială județeană a unui partid mare din România. candidează pentru un loc în Camera Deputaților din partea PSD Cluj. Am stat de vorbă cu Horia Nasra, absolvent de istorie despre politică dar și despre cultură și evenimentele culturale la care este văzut des. Să mai spunem că Nasra este cunoscut și ca membru fondator al Miliției Spirituale, un ONG foarte cunoscut.
Cum este să fiți președintele unei filiale județene de partid așa mare cum este Clujul, la o vârstă destul de fragedă? Este acesta semnul schimbării în PSD?
Onorant. PSD Cluj este în primul rând o echipă, sedimentată în timp, o sumă de experiențe politice și administrative a unor oameni deosebiți. Tinerețea îți oferă o energie suplimentară, însă familia PSD Cluj este completă doar atunci când reușești să armonizezi experiența `seniorilor` cu elanul pozitiv al tinerilor.
Sigur, există în PSD un trend de regenerare și după cum oricine poate observa lista PSD nu doar în Cluj conține multe nume noi. Este un proiect național inițiat în 2016, ca o prima etapă, urmând ca etapa de maturitate politică să o atingă în 2020. Stânga crește o nouă generație de politicieni.
O mare problemă a clasei politice este corupția. Când ați întocmit listele pentru parlamentare, ați avut în vedere ca cei desemnați să nu fi avut nicio problemă cu legea?
Am respectat în integralitate Codul de Conduită și de Etică al Partidului Social Democrat când am votat lista de candidați ai PSD Cluj, toți demonstrând și o pregătire profesională normală. De la acest criteriu am plecat și sunt mulțumit că lista noastră a fost confirmată și de platforme independente, analiza Mișcării civice Inițiativa România confirmând alegerea corectă a echipei de candidați ai PSD Cluj. Suntem o generație nouă care respectă criteriile de integritate și susține statul de drept.
Sunteti vazut des la evenimente culturale, participați la tot felul de festivaluri. Ca viitor parlament ce va propuneti sa faceti pentru sectorul independent?
Sectorul independent nu este tratat ca un partener real în dezvoltarea politicilor culturale și este important ca în următorii ani să fie oficial reprezentat în discuţiile privind reformarea întregului sistem cultural, să aibă un cuvânt de spus inclusiv în ceea ce privește Statutul artiştilor activi pe scena independentă, care până acum nu a fost tratat instituţional.
Trebuie să avem în vedere și faptul că operatorii culturali din sectorul independent nu au cele mai bune condiţii logistice, financiare, pentru a-și dezvolta programele, spaţiile independente întreținându-se cu greu de pe o lună pe alta.
De asemenea, în ultimii ani, Administrația Fondului Cultural Național a organizat mai multe întâlniri consultative cu operatorii culturali, pentru a discuta situația bugetului și posibilitățile de finanțare.
Am urmărit aceste dialoguri iar prin interacțiuni directe cu operatorii culturali din sectorul independent am contabilizat mai multe propuneri, idei, nemulțumiri și în perioada următoare vor fi în atenția mea: există o lipsă de încredere față de administrarea Fondului Cultural Național de către Ministerul Culturii, o atitudine rezervată vizavi de subordonarea culturii în fața unor interese politice imediate, apoi s-a propus implicarea unor evaluatori profesioniști independenți pentru evaluarea și selecția celor mai performante propuneri de proiecte. Și da! E nevoie de criterii de performanţă, de transparenţă.
Și dacă tot vorbim de AFCN, mă bucur că dl. Ionuț Vulpescu, colegul meu și fost ministru al culturii, a salvat Administrația Fondului Cultural National (AFCN) de la faliment, prin revenirea la finanțarea culturii din bani proveniți de la Loteria Română.
Alături de mai mulți colegi din PSD analizăm oportunitatea unei subvenţii pentru presa culturală, pentru titlurile de referinţă din literatura română. Dincolo de orientarea mea de stânga, sunt convins că statul trebuie să se implice şi să susţină cultura naţională în perspectivă strategică.
O situație care mă îngrijorează este cultura în lumea rurală. Satul românesc a început să se decupleze de la literatură, cultură și doare. Acolo sunt foarte puţini cei care mai citesc, iar asta se vede în statistici, cifrele sunt îngrijorătoare. Trebuie identificate proiecte şi programe pentru susţinerea lecturii, culturii și pentru încurajarea tinerilor din sate să urmeze etapele educaționale ale învățământului superior.
Cum credeți că poate fi recâștigată încrederea oamenilor în politicieni?
Cu o baghetă magică nu poți schimba peste noapte percepția românilor asupra politicienilor și nici nu poți fii sigur, că cei din urmă și-au schimbat într-adevăr năravurile. „Omul nou”, „politicianul nou” și-au pierdut conținutul.
Foarte importantă va fi activitatea parlamentarilor. Dacă calitativ și moral, această generație de noi parlamentari va performa atunci instituția Parlamentului își va recupera din credibilitate, implicit politicienii.
Cum vi se pare afacerea UNTOLD?
Nu vreau să comentez o afacere privată. Însă m-a deranjat sursa primară a finanțării acestei afaceri și lipsa de transparență a primarului Emil Boc în această chestiune.
Ce vă propuneți să faceți pentru Cluj în Parlament? Ce alte proiecte aveți, în calitate de viitor parlamentar?
Alături de colegii din PSD vom sprijini soluții legislative pentru rezolvarea problemelor din sănătate și învățământ, așa cum sprijinit și creșterile salariale în sănătate și educație. Românii care lucrează în sistemul public de sănătate și educație fac parte din clasa de mijloc şi trebuie să fie respectaţi.
La nivel local am primit propuneri de modificare și completare a Legii Moților, apoi la nivel de susținere trebuie să grăbim pasul în privința finanțării Spitalului Regional de Urgență.
