Ție de ce îți este rușine? Îți este rușine că ai spus ceva nepotrivit la momentul nepotrivit? Îți este rușine că nu ai învățat destul? Că nu ai făcut destul? Îți e rușine că nu ai haine de firmă sau că a trebuit să ceri bani împrumut? Sunt rușini pe care poate, cu toții le-am simțit într-un moment sau altul. Dar rușinile mari? Cele naționale? Cum le simțim?
De-a lungul timpului, în România s-au întâmplat multe lucruri de care ar trebui să ne fie rușine. Nouă dintre acestea au fost selectate și puse în scenă în cadrul spectacolui 9 rușini și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României.
Spectacolul montat de Asociația Texte Bune în Locuri Nebune, în co-producție cu Asociația Create.Act.Enjoy și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, aduce pe scenă o succesiune de episoade care reconstituie, prin limbaj teatral divers, momentele cele mai traumatice și scandaloase ale istoriei recente a României – de la pierderile teritoriale din 1940 până la protestele din 10 august 2018.
Regia lui Ionuț Caras, realizată împreună cu echipa, propune un colaj scenic în care documentul istoric se întâlnește cu expresia artistică, iar umorul amar alternează cu dramatismul crud. Fiecare episod devine o oglindă a unei răni colective, în care spectatorul este obligat să recunoască nu doar trecutul, ci și ecourile sale prezente.
Episodul I. Plecarea vorbește arată neliniștea și frica unei societăți puse în fața prăbușirii regimului carlist. În această scenă iese în evidență actrița Raluca Lupan, care vine cu o prezență scenică subtilă, dar puternică.
Episodul II. Cine-i acolo? aduce oroarea pogromului de la Iași prin imaginea cutremurătoare a doi evrei care fug și se ascund de cei alături de care trăiseră o viață. În paralel, pe scenă se conturează figura lui Ion Antonescu, făcând planuri pentru „eradicarea evreilor”. Frica din ochii actorilor – în special în interpretarea lui Adelin Tudorache și Salomeea Rusu, care joacă rolul a doi evrei care fug chiar de cei alături de care au trăit o viață – a dat măsura vulnerabilității și groazei din acele zile.
Episodul III. Ecoul surprinde colectivizarea și deportările în Bărăgan prin imaginea unei familii smulse din propria casă, cu soțul luat, torturat și interogat. Durerea simplă și autentică a acestei scene devine un rezumat al comunismului represiv.
Episodul IV. Decrețica vorbește despre politica demografică impusă de Nicolae Ceaușescu, prin Decretul 770 (1966), care a interzis avortul și mijloacele contraceptice, încurajând nașterea forțată în masă. Rezultatul a fost o explozie a numărului de copii nedoriți, abandonați și instituționalizați. Această scenă a impresionat printr-un detaliu scenografic memorabil: momentul în care un personaj, interpretat de Andrei Mărcuța, arată un umeraș pentru a sugera avortul făcut pe ascuns. Gestul a trimis un fior în sală, amintind de mii de femei care au recurs la asemenea soluții disperate. O altă scenă cutremurătoare este cea în care femeia, interpretată de Andreea Șovan, care nu reușise să facă avort, abandonează copilul în brațele unei doamne care stătea la rând la magazin.
Episodul V. Femeia albastră a avut o forță aparte prin interpretarea Mălinei Andreescu, femeia în rochie albastră. Rochia albastră a devenit simbol al rezistenței civice din Piața Universității, iar Matei Rotaru, în rolul lui Ion Iliescu, cu vopsea roșie pe mâini, a creat imaginea sângelui care apasă încă pe conștiința istoriei.
Episodul VI. Scufița Roșie și pădurea capitalistă a adus o binevenită schimbare de energie. Povestea FNI, spusă cu ironie și accente comice, a oferit o gură de aer într-un spectacol altfel apăsător, păstrând însă tonul critic la adresa tranziției și a corupției.
Episodul VII. Haos TV a fost construit pe un colaj de replici celebre ale vedetelor și politicienilor postcomuniști – de la Vadim Tudor și Gigi Becali până la Adrian Năstase și Traian Băsescu. Reproducerea acestora în cheie comică a stârnit râsete amare, relevând grotescul discursului public românesc.
Episodul VIII. N-am fost acolo s-a concentrat pe tragedia de la Colectiv. Diana Buluga a susținut un moment de forță, povestind despre victime și durerea lăsată în urmă. Sobrietatea și intensitatea interpretării au transformat scena într-un omagiu.
Episodul IX. Welcome home a relatat despre protestul din 10 august 2018, care nu a fost chiar atât de demul, obligând spectatorul să înțeleagă că aceste „rușini” nu sunt doar trecut, ci și contemporaneitate.
Spectacolul s-a încheiat cu o alegorie vizuală: hainele și umerașele au înlocuit cortina, simbolizând absența și fragilitatea vieților pierdute.
9 rușini este un spectacol necesar. Nu îți oferă confort, ci luciditate. Actorii au demonstrat o remarcabilă forță expresivă, alternând între dramatism și ironie. Regia a știut să păstreze echilibrul între document și metaforă, între gravitate și sarcasm.
Este o piesă care nu doar că povestește istoria, ci o trăiește din nou pe scenă, împreună cu publicul. Și ne lasă întrebarea: câte rușini mai suntem dispuși să repetăm?
Producție:
-
Asociația Texte bune în locuri nebune
-
În coproducție cu Asociația Create.Act.Enjoy și Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
Proiect:
Parte din proiectul 9 rușini și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României (1925–2025), finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Consiliul Județean Cluj și UNITER.
Parteneri: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Asociația Fapte, Radio Cluj, Asociația Forum Apulum, Monica și Ferenc Koós, Orpheum
Echipa artistică
Dramaturgie:
-
Cosmin Stănilă (ep. 1, ep. 4, ep. 9)
-
Sașa Ceban (ep. 3, ep. 6)
-
Ionuț Caras (ep. 2, ep. 5, ep. 7)
-
Diana Buluga (ep. 8)
Regie: Ionuț Caras și echipa
Video: Andrei Cozlac, Radu Martin
Muzică: Magor Bocsárdi
Asistență costume: Mirela Grindean
Distribuție:
-
Diana Buluga
-
Salomeea Rusu
-
Andreea Șovan
-
Mălina Andreescu
-
Raluca Lupan
-
Ioan Crișan
-
Adelin Tudorache
-
Matei Rotaru
-
Sebastian Topan
-
Andrei Mărcuță
-
Alex Hegheduș
-
Christian Har
Foto & video: Alina Grigorescu, Raul Stan
Design grafic: Cristian Luchian
PR & comunicare:
-
Raluca Alexandra Bugnar
-
Ilinca Humelniuc
-
Salomeea Rusu
Manager de proiect: Diana Moga
