Paștele catolic va fi în acest an pe data de 31 martie, cu cinci săptămâni mai repede decât cel ortodox. Sunt o mulțime de obiceiuri legate de Paște, de la „vânătoarea de ouă”, până la târguri mari și pomi decorați.
Mesajele Papei pentru Paștele din 2024
În fiecare an, Papa Francisc trimite lumii un mesaj de bucurie și speranță, dar și unul care ține cont de ce se întâmplă în lume. În 2021 a vorbit în mesajul pascal despre pandemie, iar în 2022 Papa Francisc a denunţat „nebunia războiului” într-o ‘„lume violentă şi rănită” în timpul omiliei sale în Duminica Floriilor.
În 2023, milioane de credincioși s-au rugat pentru sănătatea Suveranului Pontif care a fost internat timp de trei zile în spital înainte de Paște.
Sănătatea Suveranului Pontif este șubredă și în 2024: are probleme respiratorii și la genunchi, iar numărul aparițiilor publice nu mai este la fel de mare precum în primii ani ai pontificatului.
Totuși, la audiența sa săptămânală, miercuri, Papa Francisc a părut a fi într-o stare mai bună de sănătate: a făcut apel la pace în Ucraina și în Orientul Mijociu și a salutat doi bărbați din public – un israelian și un palestinian – spunând că ambii și-au pierdut fiicele în război ce a început în octombrie 2023.
În mesajele sale transimise de Florii, în 2024, Papa Francisc s-a rugat pentru victimele atentatului terorist de la Moscova, dar și pentru cetățenii Ucrainei, care au avut zile pline de lipsuri și în sute de mii de case nu a fost curent electric, după furibundele atacuri rusești.
În duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, în fiecare an, prima sa mesă de Înviere, în piaţa San Pietro la Vatican, în faţa a sute de mii de credincioşi. Suveranul Pontif rostește în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”. Slujba este urmărită de multe milioane de oameni de toate religiile.
„Urbi et orbi” – care înseamnă „Orașului [Roma] și lumii” – este o binecuvântare apostolică dată de Suveranul Pontif la ocazii solemne.
„Vânătoarea” de ouă și Iepurașul
Paștele a devenit după 1870 o sărbătoare comercială în SUA și apoi în Europa de Vest și au apărut o serie de jocuri și distracții de sezon.
În SUA există o tradiție specială, așa-numitele „Easter egg hunts”, jocuri unde copiii trebuie să caute ouă ascunse, fie unele adevărate, fie unele de plastic sau de ciocolată. Cele mai celebre „vânători de ouă” sunt cele de pe peluza Casei Albe care au debutat în 1878 la inițiativa soției președintelui de atunci, Rutherford B. Hayes.
Tradiția este mult mai veche și vine tot de la germani: „Ostereier suchen”, o numesc nemții, ceea ce înseamnă „căutarea ouălor de Paște”.
Tot de la Casa Albă provine și un alt joc pascal cu ouă colorate: „Egg rolling” sau „Easter egg roll”, în care copiii împing pri iarbă ouă cu lingurițe lungi.
Iepurele a fost pentru prima oară asociat cu Paștele în regiunile protestante ale Europei, în secolele XVI – XVII, dar a devenit foarte răspândit în secolul XIX. În Germania secolului XVII a apărut tradiția „iepurașului de Paște” care aducea ouă cadou copiilor.
Iepurele a fost din cele mai vechi timpuri asociat cu festivalurile de primăvară, fiind un simbol al fertilității datorită faptului că se înmulțește extrem de rapid. La noi, tradiția iepurașului care aduce cadouri de Paște s-a impus după Revoluție.
În Germania, legenda spunea că iepurele de paște (Osterhase) aduce copiilor un coș cu ouă vopsite și le ascunde pentru ca cei mici să le caute apoi. Și În Transilvania, pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.
Regina Victoria a Marii Britanii a popularizat tradiția „vânatului de ouă” (Easter egg hunt) fiindcă mama ei, născută în Germania, a ținut această tradiție și copiii de la palat erau încântați să caute ouăle colorate.
Și alte animale sunt asociate cu Paștele și adusul ouălor – cadou: în Elveția este cucul, în regiunea Westfalia este vulpea.
Săptămâna Sfântă pentru credincioșii catolici
Săptămâna Sfântă dinaintea Paștelui are câteva momente cu totul speciale, iar catolicii numesc „Triduum pascal” perioada de trei zile, de joi până duminică, în care Biserica Romano-Catolică celebrează Patimile lui Hristos, Moartea și învierea.
Joia Sfântă
Joi dimineața preoții din arhidieceză se regăsesc împreună cu episcopii în catedrală, pentru că Joia Mare este considerată Ziua Sfintei Preoții și nu poate fi Liturghie sau Euharistie fără preoție. Atunci sunt consacrate uleiurile care sunt folosite pentru sfintele taine (pentru bolnavi, pentru Botez, pentru Mir). Această liturghie a sfinţirii uleiurilor poartă numele de „Liturghia crismei”.
Preoții își reînnoiesc atunci în fața episcopului și făgăduințele din ziua hirotonirii.
Joi seara a mai fost un moment important: preoții se întorc fiecare în parohie și celebrează Sfânta Liturghie a Cinei Domnului „in Coena Domini”. După celebrarea liturgică, Preasfântul Sacrament a fost expus spre adorare.
Joia Mare se ține ritualul spălării picioarelor, ritual ce însă nu a mai fost ținut în anii pandemiei, dar a fost apoi reluat. Papa Francisc spală picioarele a 12 deținuți, iar ritualul aminteşte de gestul Mântuitorului Iisus Hristos, care a spălat picioarele celor 12 Apostoli, la ultima Cină.
Vinerea Sfântă
Vinerea Mare este ziua răstignirii Mântuitorului, o zi în care se trăiește Pătimirea Lui. În Vinerea Mare și în Sâmbăta Mare nu se celebrează Sfânta Liturghie, iar Sâmbăta Mare este „ziua aliturgică”, o zi de tăcere, a mormântului, în așteptarea nopții Învierii, sâmbătă spre duminică.
În Vinerea Mare, deși nu se ține liturghie, preoții citesc toată evanghelia Pătimirii, un moment amplu cu rugăciuni specifice, adaptate pentru Vinerea Sfântă, rugăciuni despre biserică și despre lume. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar.
Tot vineri urmează și momentul Adorării Sfintei Cruci, dar și aici pandemia a schimbat ritualul: înainte credincioșii atingeau și sărutau crucea, iar în 2020 și 2021 au făcut un gest de venerație, fără să o mai atingă.
Sâmbăta Sfântă
Sâmbăta Sfântă – Hristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Nu este nicio celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze pătimirea şi moartea lui Hristos.
Noaptea Sfântă și Duminica Învierii
Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.
Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor – stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.
Duminica Învierii. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală (o lumânare mare, simbol al Învierii lui Cristos) este aşezată lângă altar.
SURSA: Hotnews.ro