CASA TRANZIT 25 DE ANI. Cel mai vechi spațiu cultural alternativ clujean sărbătorește printr-o serie de evenimente atractive

Categorii: Actualitate, Carte

Prin proiectul Casa Tranzit, în toamna anului 1997 clădirea fostei sinagogi Poale Tzedek, scoasă din uz și puternic avariată, este reinclusă în peisajul cultural al orașului. Casa TRANZIT este primul exemplu din România în care valoarea istorică și simbolică a unei foste sinagogi este readusă în atenția publică locală și internațională prin crearea unui centru cultural independent. În aceasta toamnă, spațiul cultural alternativ aniversează 25 de ani iar publicul este așteptat în 16 și 17 octombrie cu o serie de evenimente speciale.

Program evenimente

Duminică 16 octombrie: 

14:00 – Concert de lansare a albumului „In Vald Arayn” al lui Zoë Aqua.

Zoë AQUA: vioară, compoziție
FENYVESI Attila: violă cu 3 corzi, violă cu 4 corzi
RÉMAN Gergely: țambal
ZSIKAI László: bas
Invitata specială Anna LOWENSTEIN (din Londra): vioară

Pe 16 octombrie, Zoë Aqua, bursieră Fulbrighter din SUA, își lansează primul album solo de compoziții originale, înregistrat cu muzicieni est-europeni la Casa Tranzit. „In Vald Arayn” este o colecție de 11 compoziții pentru coarde care se inspiră din tradițiile muzicale Klezmer și transilvănene. Titlul în idiș al albumului se traduce prin „În pădure”, un joc de cuvinte pe înțelesul literal al cuvântului Transilvania, în limba latină – „dincolo de pădure”.

Zoë Aqua este violonistă, educatoare muzicală și compozitoare. A primit în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 o bursă de cercetare Fulbright Student la Cluj,pentru a studia pedagogia muzicii populare transilvănene și modul în care tradițiile muzicale populare sunt transmise din generație în generație.

19:00 – Concert klezmer MAZEL TOV.

Formaţia klezmer “MAZEL TOV” a Comunităţii Evreilor din Cluj, înfiinţată în februarie 2002 la iniţiativa şi sub conducerea profesorului Vasile Socea, cu scopul de a demonstra lumii întregi frumuseţea muzicii evreieşti, s-a preocupat de promovarea cu preponderenţă a muzicii klezmer, specifică zonei noastre geografice. Interpretarea muzicii klezmer şi a cântecelor idiş într-o manieră tradiţională, păstrând originalitatea acestora, constituie un mod de perpetuare al acestui tezaur cultural şi prin intermediul formaţiei “MAZEL TOV”.
Repertoriul deosebit de vast al formaţiei, cuprinzând, pe lângă muzica klezmer şi cântecele idiş, atât muzică sefardă cu cântece ladino dar şi muzică israeliană cu cântece în ebraică, dă posibilitatea prezenţei formaţiei la cele mai variate evenimente, începând cu sărbătorile evreieşti şi până la festivaluri interetnice în ţară, dar şi peste hotare (Odessa, Belgrad, Vilnius, Riga), ba chiar şi la ocazii solemne, cum ar fi comemorarea victimelor Holocaustului, precum şi concerte pe diverse teme şi cu diferite ocazii.

Un astfel de concert va fi cel pe care formaţia îl pregăteşte pentru evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existenţă a Casei Tranzit, concert ce va cuprinde o serie de piese instrumentale klezmer aranjate în suite de către dirijorul formaţiei, prof. Vasile Socea, cântece idiş dar şi în ebraică, interpretate de Sulamita Socea, totul învăluit de acordurile viorii dirijorului, împreună cu clarinetul lui Daniel Şimon, viola lui Mihai Oşvat, alături de Elena Lungu la clapă, Marius Moldovan la contrabas şi Sulamita Socea la tamburină.

Luni, 17 octombrie: 

19:00 – Miki Braniște: Volumul ”Creativitatea-Marfă. O perspectivă din interiorul scenei culturale independente Clujene 2009-2019. ” . Lansare-dezbatere.

O perspectivă din interiorul scenei culturale independente clujene 2009-2019, scrisă de Miki Braniște (curatoare și manager cultural). Lansarea este urmată de o dezbatere pe temele abordate în volum. Dialogul la care vă invităm se înscrie în seria de discuții inițiată de Grupul Independent pentru Cultură / Független Intézmények Kulturális Szövetsége (GICu/FIKuSz).

Realizată în urma studiilor doctorale, cartea analizează modul în care politicile culturale europene, inspirate de paradigma creativității, sunt puse în practica în Cluj. Paradigma creativității, favorizată de fenomenul globalizării, se sprijină pe existența unei clase sociale, pe un tip de dezvoltare urbană care dă naștere orașului creativ și pe o industrie creativă care oferă profilul actual al economiei. Conexiunea politicilor din domeniul culturii cu economia creativă face ca valoarea economică a culturii și a creativității să fie prioritară în fața valorii lor simbolice și sociale. Datorită conectării industriilor creative la piețele economice, acestea din urmă influențează mizele și etosul sectorului cultural, care a fost redenumit sectorul cultural și creativ. Proximitatea cu motorul schimbării economiei mondiale este o amenințare sau un avantaj pentru cultură și creativitate? Cine sunt câștigătorii acestei alianțe dintre industrie și cultura, economie și creativitate? Ce tip de hibridizare se va produce din alăturarea celor două domenii? Cum poate acest domeniu să-și păstreze esența proprie, aceea de producător de cultură publică pentru comunități mai largi, sursă a dezvoltării unei conștiințe critice, un mod de cunoaștere a lumii și de a fi împreună cu ceilalți? Studiul de caz realizat asupra proiectului clujean Fabrica de Pensule servește drept exemplu pentru a înțelege mai bine efectele schimbării de paradigmă care s-au suprapus cu momentul de trecere al orașului de la o identitate post-industrială la una de oraș creativ și mai nou inovativ. Cercetarea expune modul în care scena culturală independentă clujeană se raportează la aceste schimbări care au deja efecte prin fenomenul gentrificării datorită politicilor de regenerare urbană, prin fenomenul de festivalizare, de comercializare al culturii și de neutralizare a discursului artistic critic.

Biografie
Miki Braniște este lector universitar al Facultății de Teatru și Film din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” cu o teză de doctorat în domeniul managementului și politicilor culturale. Este manager cultural și curatoare pentru artele spectacolului și proiecte interdisciplinare, președintă a Asociației Colectiv A și fosta directoare a Festivalului TEMPS D’IMAGES din Cluj timp de 10 ediții. Între 2009 și 2019 a fost membră în Consiliul director al spațiului cultural Fabrica de Pensule, participând activ la strategia de dezvoltare a acestuia. În anul 2015 a primit titlul de Cavaler al Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii din Franța. În 2016 a primit Premiul pentru proiecte interdisciplinare din partea Administrației Fondului Cultural Național și Premiul pentru susținerea dansului contemporan din partea Centrului Național al Dansului București. Începând cu anul 2017, la invitația Goethe Institut București, a fost curator al programului Cultural Management Academy din România.

Moderatoare:
Oana Mateescu, antropolog, lector universitar, Facultatea de Sociologie și Asistentă socială, UBB

Invitați:
Miruna Runcan, critic de teatru, profesor universitar doctor la Facultatea de Teatru și Film, UBB
Eugen Pănescu, arhitect și urbanist
Lala Panait, facilitator comunitar şi antropolog urban, Colectiv A
Cornel Ban, conferențiar în economie politică internațională la Copenhagen Business School
Lorand Maxim, regizor, director general al Fundației Tranzit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *