CARTILE CLUJENILOR. Cum s-au integrat evreii din Cluj în perioada interbelică

„Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică” de Gidó Attila, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Cluj,  e o carte care abordează dintr-un unghi complex, transdisciplinar, problema identității etnice și a a integrării sociale a comunității evreiești din Cluj in perioada 1918-1940.

Volumul are peste 250 de pagini, costă 82 de lei, a fost scos într-un  tiraj de 300 de exemplare şi poate fi cumpărat  de la librăria Cărtureşti din Iulius Mall şi de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Cluj.

Lansarea volumului a avut loc joi seara, la librăria Cărtureşti, în prezența autorului, Gidó Attila, cu prezentări susținute de prof. univ. Ladislau Gyémánt şi Andrea Ghiţă, realizator TV. Au fost prezenţi circa 30 de clujeni, majoritatea evrei de vârsta a doua. Volumul merita cu siguranţă o asistenţă mai amplă.

Volumul, practic teza de doctorat a autorului, acoperă o perioadă de 22 de ani, două decenii lungi, începând din 1918 până în 1940. Având în vedere structura lucrării, aceasta poate fi considerată o monografie de comunitate. Privită însă din perspectiva fixată de intenţia autorului, lucrarea doreşte să depăşească limitele unei monografii. Prezentarea momentelor esenţiale ale istoriei evreilor din Cluj din perioada interbelică intenţionează să transceadă limitele impuse de gen şi să treacă de nivelul cercetărilor de istorie evenimenţială şi politică, folosind atât instrumentele de analiză ale disciplinei de istorie, cât şi ale sociologiei şi antropologiei.

Cartea abordează tema din punctul de vedere al problemei identităţii etnice şi al integrării în societate. Istoria evreilor din Transilvania/Clujul de după Primul Război Mondial şi diferitele aspecte al vieţii comunităţii (stratificarea socială, viaţa culturală, sistemul instituţional, atitudinile politice, rolul  economic) a cunoscut o metamorfoză. Astfel, influenţat de schimbările geopolitice şi de evenimentele politice/sociale interne, procesul de integrare şi de asimilare a evreilor în societate a fost încetinit, iar în unele cazuri s-a oprit.

Cercetătorul Gidó Attila a lucrat 10 ani la această teză de doctorat apărut acum sub formă de volum!

„Am început ca student să studiez despre o minoritate evreiască, m-a pasionat tema, pe care am extins-o la toată comunitatea evreiască din Cluj”, a explicat autorul.

Profesorul Ladislau Gyemant a făcut o prezentare elogioasă a volumului.

„E o lucrare aşteptată în România, Israel şi alte părţi, unde s-a refugiat comunitatea evreiască dupa Holocaustul din Transilvania de Nord. Anii interbelici au fost apogeul dezvoltării comunităţii everieşti, unul din cinci locuitori ai Clujului era evreu. O comunitate puternică, bine integrată. Unii evrei clujeni au aşteptat să se schimbe regimul, să vină Horthy, din păcate pentru ei a fost cumplit pentru că regimul acesta a fost primul în Europa cu legi antisemite, înainte de fasciştii lui Mussolini şi naziştii lui Hitler. Cu largul sprijin al autorităţilor, (regimul post Horthy, adica Szalasy) după august 1940, după Dictatul de la Viena, evreii ardeleni au sfârşit în cuptoarele de la Auschwitz. Foarte puţini au scăpat şi majoritatea au plecat apoi în Israel, după acordul lui Ceauşescu cu această ţară privind plecarea evreilor. Ei au fost, ca saşii, vânduţi practic la bucată”, a explicat Gyemant.

Tot el a spus că la Cluj, în anii 1918-1940, comunitatea evreiască subsuma şi tradiţionalişti, şi reformatori, hasidici, sefarzi iar contribuţia la cultura Clujului a fost una însemnată.

„Salut apariţia unei cărţi extraordinar de bine documentate, prima carte care radiografiază clar comunitatea în cei douăzeci de ani interbelici importanţi”, a mai spus Gyemant.

Despre autor

Gidó Attila este istoric şi în prezent cercetător ştiinţific II în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca. Este membru al următoarelor instituţii ştiinţifice: Asociaţia Muzeului Ardelean şi European Holocaust Research Infrastructure, Research Users Advisory Committee. Domeniile sale de interes sunt: istoria evreilor din Transilvania de după Primul Război Mondial; mişcarea naţional-sionistă din Transilvania; istoria evreilor din Cluj; istoria minorităţilor naţionale din România în secolul XX.

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale funcţionează la Cluj-Napoca din anul 2007, ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele Institutului sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România. Primele publicaţii ale Editurii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale au apărut în anul 2008, iar de atunci colecţia editurii a fost îmbogăţită cu peste cincizeci de titluri.