Cărtărescu despre noul roman, „Solenoid”, lansat la Cluj: Nu îmi amintesc cum l-am scris

Carte Special

Sală plină, miercuri, la Auditorium Maximum al UBB, la lansarea volumului Solenoid, scris de Mircea Cărtărescu, unul din cei mai în vogă scriitori români. Dovadă şi coada imensă, nemaivăzută decât la alte lansări, ale… altor intelectuali bucureşteni veniţi la Cluj, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu sau Horia-Roman Patapievici.

Nu ne rămâne decât să sperăm că va da şi Clujul odată un scriitor contemporan care să se impună la nivelul lui Cărtărescu şi să facă sală plină. Circa 800 de clujeni au venit să îl asculte pe autorul Solenoidului şi să îi ceară autografe.

Mircea Cărtărescu a venit la Cluj cu soţia sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, la invitaţia poetei Marta Petreu, universitar la UBB. Cei doi au avut o  întâlnire cu studenţii la litere, moderată de decanul de la litere, Corin Braga. Scriitoarea Ioana Nicolaie şi-a lansat, la ora 16.00, cel mai recent volum al său pentru copii – Ferbonia, la Book Corner.

Cartarescu
Mircea Cărtărescu acordând autografe-(c)clujulcultural.ro

Seara a venit rîndul lui Mircea Cărtărescu să îşi lanseze mult discutatul Solenoid. Volumul este considerat un mare roman, de critici cum sunt Dan C. Mihăilescu dar şi criticat, cum a fost cazul cronicii lui Nicolae Manolescu dintr-un număr recent al revistei România Literară.

Cărtărescu a urcat pe scena Casei Universitarilor însoţit de rectorul UBB, istoricul Ioan Aurel Pop, poeta Marta Petreu şi moderatorul  Ilie Rad, şeful Şcolii Doctorale al Catedrei de Jurnalism din UBB.

În sală mulţi intelectuALI clujeni: conducerea Uniunii Scriitorilor Cluj, Irina Petraş, Doina Cetea, apoi universitarii Horea Poenar, Doru Pop, scriitori la rândul lor, Constantin Cubleşan, Florin Bican, Ioana Both, pictorul Teodor Botiş, librarul şi filologul Valentin Derevlean, traducătorul Alex Moldovan.

Poeta Marta Petreu a ţinut despre Solenoid un lung excurs explicativ dar fără să devină plictisitoare.

După 30 de minute de descriere, Petreu a întrebat, simpatic, sala: V-am plictisit?

„Nu Marta, aş sta aici şi te-aş asculta până noaptea la trei”, a răspuns Cărtărescu imediat. Marta Petreu a descris convingător şi empatic Solenoid, o carte de „840 de pagini şi 50 de capitole”.

„Dacă nu citiţi ultimul capitol, nu veţi înţelege nimic din carte” a spus Petreu completată de Cărtărescu.

„E ca un şurub care ţine un origami de tablă. Şurubul dă verticalitate altfel petalele cad şi revin orizontale”, a spus despre capitolul final scriitorul.

„Este un text foarte convingător care exprimă o trăire, o nostalgie, o angoasă personală. Soluția la această lume întunecată este în coadă de pește. Iubirea e soluţia. Personajul alege să rămână aici, în lumea asta,  lângă soţie, lângă copil, să iubească. O spun alături de prietenul meu Gelu Ionescu (n.r. critic care a lucrat la Europa Liberă). E o carte mare”, şi-a încheiat prezentarea Marta Petreu.

CARTARESCU 5
Ioan Aurel Pop, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Ilie Rad, de la dreapta la stânga

Cărtărescu a fost ieri seară emoţionat, modest, deschis şi a răspuns tuturor celor 11 întrebări din sală pe care le-a primit pe o foaie de hârtie.

El a mărturisit că nu frecventează lumea literară, că volumele fundamentale pe care le-a citit şi l-au influenţat decisiv nu au fost literare şi, mai ales, că nu îşi aduce aminte cum a scris Solenoid.

Clujulcultural.ro a spicuit pentru dumneavoastră din afirmaţiile şi răspunsurile lui Cărtărescu:

Despre cărţile fundamentale

Au fost trei şi nu au fost de literatură: a fost o carte de trigonometrie, una de topologie şi un tratat de biologie, în englezeşte. Abia apoi marii scriitori. Din tratatul de biologie am înţeles, carte cumpărată din banii unui student modest financiar, care eram, ce mecanism uluitor e omul, corpul uman.

Despre Bucureşti

E un oraş pe care îl iubesc dar în acelaşi timp urăsc, E un oraş care isterizează, ştiţi şi simţiţi şi dvs asta cînd veniţi în el. Şi bucureştenii îl urăsc. M-am răzbunat însă, l-am ridicat la cer dar întâi l-am fărâmiţat şi trimis în tot universul, am arătat demonii care îl conduc, în Solenoid.

Despre premiul Nobel

Aceste zvonuri sunt supărătoare pentru mine pentru că, de fapt, nu există nominalizați la Premiul Nobel. Nu poți să știi cine este luat în calcul. Academicienii ăia suedezi sunt foarte secretomani. Nu ştii pe cine vor alege. La un pahar de bere fiecare are şansele lui la Nobel

Despre sosirea sa la lansarea de la Cluj şi Solenoid

Mă simt foarte bizar în fața dumneavoastră. Trăiesc acea senzație de vis, de neverosimil. Vă spun cu toată sinceritatea, că eu nu sunt obișnuit cu aşa ceva. Dacă mă trezește cineva din somn în miez de noapte și mă întreabă cine sunt eu cu adevărat, nu pot să îi spun decât că sunt un student. Asta sunt și asta mă simt. Evoluția mea mentală, dacă se poate vorbi de așa ceva, s-a oprit pe când aveam 20 ani. Nu știu cum au trecut de atunci 35 de ani de atunci, nu știu cum voi împlini 60 de ani anul acesta, nu știu când am scris cărțile pe care le-am scris. Nu-mi aduc aminte cum am scris Solenoid, cum am scris Orbitor sau cum am scris Travesti. Ca multe dintre cărțile mele, le-am scris într-o atmosferă de vrajă. Să ştiţi că romanul Travesti îl consider cenușăreasa scrisului meu, o carte ignorată de critici și de public, dar care a fost vitală pentru mine. Travesti a fost prima încercare de a intra în camera interzisă din mintea mea și de a ieși viu. Am continuat cu Orbitor și Solenoid. Aceste trei cărți alcătuiesc un fel de portret interior al minții mele.

Despre artă şi scriitori

Întotdeauna mi s-a părut că un artist adevărat este cel care scrie în afara ideii de faimă, de celebritate, de fabrică de literatură. Am o mare stimă pentru cei care scriu doar pentru ei, numai şi numai pentru ei. Scriitorul meu absolut e Franz Kafka. Din el a rămas doar 20 la sută din ce a scris, pentru că a dat ordin să se distrugă tot. Vergiliu la fel, dacă nu era sclavul care să nu respecte porunca, nu aveam Eneida. 

Despre internet şi revoluţia digitală

Sunt un mare amator al gadgeturilor. Citesc peste tot şi când mă duc la toaletă iau tableta cu mine. Trăim, suntem în mijlocul unei mari revoluţii, a treia în istoria omenirii. În 10 ani s-ar putea să nu mai avem ecrane, televizoare, ecran de telefon mobil, totul va fi în legătura cu fiinţa organică,va fi bionic.

cARTARESCU 1
Coadă la autografe la Cărtărescu-(c)clujulcultural.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *