APELUL ARTIȘTILOR ȘI CREATORILOR privind obligația de înrolare în RO e-Factura a titularilor de drepturi de autor

Actualitate Esenţial

În data de 26 martie, ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari, împreună cu alte  organizații non-guvernamentale ale artiștilor și creatorilor, au adresat Ministerului de Finanțe și ANAF o solicitare de clarificare (rămasă fără răspuns până astăzi), ca urmare a divergențelor de interpretare și aplicare în practică a prevederilor OUG nr. 89 / 2025 și Ordinului ANAF nr. 59 / 2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. 

La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale – scriitori, traducători literari, jurnaliști, artiști vizuali, interpreți, compozitori, textieri, regizori, scenariști, cercetători și alți creatori care, în calitate de autori de opere de creație originale, își cesionează drepturile patrimoniale către persoane juridice care conduc evidența contabilă, reținând la sursă impozitul și, în anumite cazuri, contribuțiile sociale aferente veniturilor obținute în baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor. În intervalul scurs de atunci, în lipsa unor clarificări oficiale, spațiul public a fost inundat de interpretări deseori contradictorii, care au adâncit și mai mult starea de confuzie și anxietate a celor vizați.

Activitatea noastră pleacă de la premisa că cesiunea drepturilor patrimoniale NU ESTE o activitate economică, deci nici o prestare de servicii (v. și  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene dd 23.04.2009, pronunțată în cauza C-533/07), ci un transfer de drepturi de exploatare către utilizator (de tipul redevenței), pentru o anumită perioadă de timp, un anumit teritoriu, și în anumite condiții, potrivit contractelor de cesiune încheiate în baza Legii nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Ne exprimăm temerea că această nouă măsură generatoare de haos, departe de a încuraja transparența și eficiența fiscală, va îngreuna și chiar bloca activități culturale esențiale pentru sănătatea și soliditatea unei societăți moderne și facem un apel la repunerea OUG nr. 89 / 2025 în dezbatere publică, cu participarea reprezentanților tuturor celor vizați de efectele acesteia.

 

* * *

 

Solicitare de clarificare pentru înțelegerea corectă a sferei de aplicare și a categoriei de persoane fizice vizate de obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura, prevăzută de OUG nr. 89 / 2025 și Ordinul Președintelui ANAF nr. 59 / 2026 

Descarcă textul în format PDF

 

Către: MINISTERUL FINANȚELOR – Domnului Ministru Alexandru NAZARE
registratura@mfinante.gov.ro

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
Domnului Președinte Adrian Nicușor NICA
Direcţia Generală Juridică – Strada Apolodor nr. 17, Sector 5, București, Cod poștal 050741
https://www.anaf.ro/asistpublic/ – FORMULAR DE CONTACT / SPV

Stimate Domnule Ministru Alexandru Nazare,
Stimate Domnule Președinte Adrian Nica,

Subscrisele organizații non-guvernamentale ale artiștilor și creatorilor care își valorifică drepturile patrimoniale de autor prin contracte de cesiune încheiate cu entități din România care conduc evidență contabilă, vă adresăm prezenta solicitare de clarificare, ca urmare a divergențelor de interpretare și aplicare în practică a prevederilor OUG nr. 89 / 2025 și Ordinului ANAF nr. 59 / 2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor.

La baza demersului nostru stau numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale – scriitori, traducători literari, jurnaliști, artiști vizuali, interpreți, compozitori, textieri, regizori, scenariști, cercetători și alți creatori care, în calitate de autori de opere de creație originale, își cesionează drepturile patrimoniale către persoane juridice care conduc evidența contabilă, reținând la sursă impozitul și, în anumite cazuri, contribuțiile sociale aferente veniturilor obținute în baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor.

Situația generatoare de confuzie:

Conform prevederilor OuG nr. 89 / 23.12.2025 și ale Ordinului nr. 59 / 19.01.2026 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3789 / 2024, furnizorii / prestatorii care se identifică fiscal prin cod numeric personal și care au obligația să respecte prevederile art. 5, art. 9^1, art. 10 alin. (1) și ale art. 10^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021, au obligația să solicite înscrierea în Registrul RO e-Factura [(Art. I (1) a) 1^1].

Această obligație a fost prorogată până la 1 iunie 2026, conform Ordonanței nr. 6 / 30.01.2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală [Art. IX (1)].

În comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor dd 30.01.2026 intitulat Clarificări fiscale pentru persoanele fizice privind modificările legislative adoptate astăzi de Guvern, se menționează: „Din perspectiva TVA, legislația fiscală stabilește că orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent este considerată persoană impozabilă, indiferent dacă este persoană juridică sau persoană fizică. Cesiunea drepturilor de autor este calificată drept prestare de servicii, dacă persoana fizică care realizează astfel de venituri acționează independent, nefiind într-un raport de tip angajator–angajat”.

Aceste prevederi au fost reflectate în mod conflictual în spațiul public și în practică, fiind exprimate puncte de vedere opuse de către specialiști și practicieni:

(1) Potrivit unor interpretări, cesiunea drepturilor de autor este o prestare de servicii cu caracter economic prin natura ei și în orice situație, implicit toate persoanele fizice care își cesionează drepturile patrimoniale pentru operele lor vor avea obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura începând cu data de 1 iunie 2026. O astfel de interpretare ridică întrebări privind practicile fiscale anterioare, conform cărora, în cazul persoanelor fizice, cesiunea capătă caracter economic și persoana e înregistrată fiscal pentru desfășurarea de activități economice exclusiv la momentul în care veniturile din această sursă depășesc pragul de TVA.

(2) Potrivit altor interpretări, cesiunea drepturilor de autor NU este o prestare de servicii în cazul persoanelor fizice neînregistrate fiscal pentru desfășurarea de activități economice, care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală astfel cum sunt definite în Codul Fiscal la Cap. 70.

În calitate de autori, aceste persoane fizice încheie contracte de cesiune cu persoane juridice care au obligația de a conduce evidență contabilă și care, în calitate de plătitori de venituri, calculează și rețin la sursă impozitul după aplicarea cotei forfetare de cheltuieli. De asemenea, acești plătitori de venituri îndeplinesc toate obligațiile declarative și de plată cu privire la impozit, cf. Art. 72 din Codul Fiscal. Autorii nu își asumă riscul economic în privința rezultatului obținut din exploatarea operei, opera existând independent de tranzacția economică.

Prin urmare, în astfel de cazuri, cesiunea drepturilor patrimoniale NU ESTE o activitate economică, deci nici o prestare de servicii, ci un transfer de drepturi de exploatare către utilizator (de tipul redevenței), pentru o anumită perioadă de timp, un anumit teritoriu, și în anumite condiții, potrivit contractelor de cesiune încheiate în baza Legii nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

De altfel, în Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene dd 23.04.2009, pronunțată în cauza C-533/07, se statuează că „un contract prin care titularul unui drept de proprietate intelectuală acordă celeilalte părți dreptul de exploatare în schimbul unei remunerații nu este un contract de prestare de servicii”. În documentul citat se motivează (29-31): „noțiunea de servicii presupune cel puțin ca partea care le prestează să efectueze o activitate determinată în schimbul unei remunerații. Or, contractul prin care titularul unui drept de proprietate intelectuală acordă celeilalte părți contractante dreptul de a-l exploata în schimbul plății unei remunerații nu presupune o asemenea activitate”, și că „(…) titularul dreptului de proprietate intelectuală nu efectuează nicio prestație prin acordarea dreptului de exploatare și se obligă numai să permită celeilalte părți contractante să exploateze în mod liber dreptul respectiv”.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să precizați dacă mențiunea din comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor dd 30.01.2026, cu privire la faptul că „Emiterea facturii nu este o obligație suplimentară sau arbitrară, ci o regulă de bază a sistemului TVA, aplicabilă tuturor persoanelor impozabile care prestează servicii” (ceea ce, în interpretare literală și sistemică, indică faptul că norma s-ar aplica tocmai și exclusiv persoanelor fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și sunt înregistrate în scop de TVA), precum și mențiunea referitoare la faptul că „nu sunt introduse obligații fiscale noi pentru persoanele fizice” ar trebui înțelese în sensul că noua obligație se aplică numai persoanelor fizice impozabile care desfășoară activități economice și care aveau obligația de facturare și anterior anului 2026 – urmând ca, de la 1 iunie a.c., să transmită facturi electronice în sistemul RO e-Factura.

De asemenea, vă rugăm să precizați care sunt criteriile în funcție de care se poate stabili dacă cesiunea drepturilor de autor este o activitate cu caracter ocazional sau continuu și cum sunt aceste criterii statuate la nivelul legislației primare sau secundare.

În vederea asigurării aplicării corecte și unitare a legii, vă solicităm un punct de vedere care să elimine ambiguitățile actuale, inclusiv cu indicarea modului corect de interpretare a noilor prevederi fiscale de către personalul din cadrul structurilor de asistență contribuabili ai ANAF, care nu au reușit să răspundă lămuritor până acum la întrebările adresate de membrii comunității noastre.

Cu deosebită considerație,

Asociația ARTLIT (Asociația Română a Traducătorilor Literari) – Președinte Bogdan GHIU

Asociația ATIC
 (Asociația Transsectorială a Independenților din Cultură)

Asociația De Basm
 (Asociația Scriitorilor pentru copii și adolescenți) – Președintă Adina Rosetti

Asociația PEN România
 – Președintă Ruxandra Cesereanu

Asociația Ghilda Scenariștilor de Film și TV
 – Președintă Geo Doba

Asociația Da’DeCe –
 Iulia Iordan, director executiv

Asociația Caselor Albastre
 – Președintă Diana-Elena Iabrașu

Asociația Galeria Artep 
– Președintă Mihaela-Cristina Irimescu

Asociația Incubator de Scenarii Culturale
 – Președintă Tudorița Șoldănescu

Uniunea Scriitorilor din România
 – Președinte Varujan Vosganian

Alianța a Patra Putere
 – Președintă Emilia Șercan

Uniunea Arhitecților din România
 – Președintă Ileana Tureanu

Uniunea Artiștilor Plastici din România
 – Președinte Petru Lucaci

Uniunea Cineaștilor din România
 – Președinte Laurențiu Damian

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România
 – Președinte Dan Dediu

UNITER, Uniunea Teatrală din România
 – Președinte Dragoș Buhagiar

ANUC, Alianța Națională a Uniunilor de Creatori din România
 – Director executiv Monica Lotreanu

Clubul Ilustratorilor din România
 – Președintă Patricia Suliman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *