Actorul Mitică Popescu a încetat din viaţă

Categorii: A 7-a

Actorul Mitică Popescu a încetat din viaţă, a declarat pentru News.ro purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias din Capitală, medicul Silvius Negoiţă.

Conform sursei citate, actorul a avut ”probleme cardiace, pe fondul multiplelor comorbidităţi”.

La jumătatea lunii decembrie, el a fost internat la Spitalul Floreasca, la Secţia Cardiologie, la acel moment, reprezentanţii unităţii sanitare afirmând că este ”stabil, cooperant şi conştient”, ulterior, fiind externat.

El a fost apoi internat la Spitalul Elias, în 27 decembrie.

”A fost internat în Spitalul Elias în data de 27 decembrie, iar situaţia medicală s-a agravat în data de 30 decembrie”, au precizat reprezentanţii spitalului.

Mitică Popescu avea 86 de ani.

Mitică Popescu, unul dintre cei mai mari actori români de film, teatru, radio, televiziune, va rămâne în memoria publicului Cocoşilă, rol memorabil în filmul „Moromeţii” de Stere Gulea. Cătălina Buzoianu, Dragoş Galgoţiu sau Mircea Danelicu, Alexandru Tatos, Dinu Cocea, Geo Saizescu au fost regizorii care l-au distribuit în piese şi filme de referinţă. A primit Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER din 2009.

Actorul Mitică Popescu s-a născut pe 2 decembrie 1936 la Bucureşti. 

Biografia sa menţionează şi faptul că a fost închis la Jilava, apoi la Periprava, în închisoarea din Balta Brăilei, la Salcia, într-o colonie de muncă, unde va lucra la dig, la canalele de desecare. În noiembrie 1961, va fi eliberat din închisoare.

În anul 1963, i s-a permis să dea un nou examen la Teatru, graţie unor oameni care l-au apreciat în primii doi ani de facultate iar în anul 1967, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti.

A urcat pe scena Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara, apoi a jucat, timp de aproape şase ani, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.

În anul 1973, va debuta, în Bucureşti, la Teatrul Mic, în piesa „Philadelphia eşti a mea” de Brian Friel, regia Sorana Coroamă Stanca.

În anul 1974, a jucat în spectacolul ”Matca” de Marin Sorescu, în care a interpretat rolul logodnicului, alături de regretata Leopoldina Bălănuţă, cu care avea să se căsătorească. În piesă, Mitică Popescu interpreta rolul logodnicului Leopoldinei.Cei doi s-au căsătorit pe 2 iunie 1977. El avea 40 de ani şi ea 42, iar cununia religioasă a fost oficiată de tatăl ei, preot, chiar în casa lor din Focşani.

Mitică Popescu a realizat roluri de excepţie în piesele de teatru „Cititorul de contor” de Paul Everac (1976), regia Paul Everac, „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Pirandello (1978), regia Cătălina Buzoianu, „Maestrul şi Margareta” de Bulgakov (1980), regia Cătălina Buzoianu, „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), regia Cătălina Buzoianu, „O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord” de Eduard Radzinski (1986), regia Dragoş Galgoţiu, „Pescăruşul” de Cehov (1993), regia Cătălina Buzoianu, „Cum vă place” de William Shakespeare (1996), regia Nona Ciobanu, „Sonata fantomelor” de August Strindberg (1999), regia Cătălina Buzoianu, „Şcoala femeilor” de Moliere (1999), regia Alexandru Dabija, „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni (1999), regia Mihai Constantin Ranin, „Viitorul e maculatură” de Vlad Zografi (2000), regia Nona Ciobanu, „Alex şi Morris” de Michael Elkin (2004), alături de regretatul Ştefan Iordache, regia Gelu Colceag, sau „Colonia îngerilor” de Ştefan Caraman (2007), regia Nona Ciobanu.

Actorul cu o filmografie diversă, de la producţii de comedie până la drame care au încântat generaţii de cinefili.

A debutat în film în „Dincolo de nisipuri” (1974). Va rămâne memorabil în cariera sa cinematografică rolul lui Cocoşilă din filmul ”Moromeţii” (1987), de Stere Gulea, în care a jucat alături de Victor Rebengiuc şi Luminiţa Gheorghiu.

Un alt rol de referinţă este cel din „Vânătoarea de vulpi” (regia Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului „Nişte ţărani”, de Dinu Săraru. 

Filmografia sa mai include roluri în filme precum „Stejar, extremă urgenţă” (regia Dinu Cocea, 1974), „Mere roşii” (regia Alexandru Tatos, 1976), „De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), „Înghiţitorul de săbii” (regia Alexa Visarion, 1981), „Glissando” (regia Mircea Daneliuc, 1985), „Căsătorie cu repetiţie” (regia Virgil Calotescu, 1985), „Secretul armei…secrete” (regia Alexandru Tatos, 1988), „Cel mai iubit dintre pământeni” (regia Şerban Marinescu, 1993), „Dulcea saună a morţii” (regia Andrei Blaier, 2003), „Păcală se întoarce” (regia Geo Saizescu, 2006), „Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), „Umilinţă” (regia Cătălin Apostol, 2011).

„În «Gustul şi culoarea fericirii» a fost primul meu rol principal. Şantierul unde a fost filmat este undeva prin Bucureştii Noi şi, de câte ori trec prin zona aceea, îmi amintesc cu nostalgie. Nu mi-a fost greu la filmări, pentru că eram obişnuit de la teatru să studiez cu multă atenţie textul, iar echipa a fost foarte bună”, povestea marele actor. 

Legat de filmările pentru „Vânătoarea de vulpi”, Mitică Popescu îşi amintea că atunci l-a cunoscut pe regizorul Mircea Danieliuc şi că acesta vorbise deja cu Dinu Săraru ca să fie ales în distribuţie.

Un „actor de mare farmec personal, sarcasmul pigmentându-i cu strălucire creaţiile complexe, deopotrivă dramatice, comice şi muzicale, alături de apariţiile în emisiunile de divertisment, îi întreţin marea popularitate de vedeta naţională”, se arată pe site-ul Teatrului Mic. 

La Teatrul Naţional Radiofonic, printre piesele în care a jucat se numără: „Dictatorul” de Alexandru Kiriţescu, adaptarea radiofonică de Doina Papp, regia artistică Dan Puican (1999), „Aelita” sau „Declinul lui Marte” de Aleksi Nikolayevich Tolstoi, dramatizarea radiofonică de Camelia Stănescu, regia artistică Cristian Munteanu (1992), „Arden din Fevershaw” de autor anonim englez din secolul al XVI-lea, traducerea Leon Leviţchi, adaptarea radiofonică de Cristian Munteanu, regia artistică Cristian Munteanu (1992), „Ketty se mărită” de Michael Sayers, adaptarea radiofonică de Dan Puican, regia artistică Dan Puican (1987), „Să ucizi o pasăre cântătoare”, de Nelle Harper Lee, dramatizarea radiofonică de Josetta Dan, regia artistică Dan Puican (1984), „Coloana nesfârşită” de Mircea Eliade, adaptarea radiofonică de Alma Grecu, regia artistică Titel Constantinescu (1981), „Cheia succesului” sau „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, muzical de Edmond Deda, adaptare Edmond Deda, regia artistică Ion Vova (1988), „Proştii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, adaptare radiofonică de Dan Damian, regia artistică Dan Puican (1994) sau „Tatăl nostru care eşti în supermarket…” de Petre Barbu, regia artistică Atila Vizauer (2004).

A fost gazda emisiunii „D’ale lui Mitică”, una din cele mai longevive emisiuni ale Televiziunii Române. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *