Cafeneaua Croco a fost unul din stâlpii boemei clujene timp de 47 de ani, din 1960, când a fost inaugurată, până în 2007, când s-a închis. La începutul lui octombrie se împlinesc 7 ani de la închidere.
În locul ei s-a construit o agenţie bancară.
Degeaba o parte din clujeni au protestat, degeaba ziarele au scris, proprietarul spaţiului a decis să închirieze spaţiul unei bănci. Apoi a venit, peste ceva timp, rândul altui punct de reper al boemei, Arizona, să fie închis. Spaţiul e şi acum scos la închiriere.
Primăria Cluj-Napoca nu s-a arătat interesată de închirire pentru că preţul solicitat de proprietarii spaţiului bate spre 5000 de euro pe lună, conform surselor clujulcultural.ro. Acolo a fost amenajat anul acesta, biroul de presă al TIFF , apoi cineva investit într-o pizzerie. Nu a mers. Acum spaţiul e din nou închis şi propus spre închiriere.
Rând pe rând, bastioanele boemei clujene au căzut în faţa capitalismului postdecembrist.
Evocare
Cafeneaua Croco a fost omagiată astăzi de renumitul jurnalist clujean Mihnea Măruţă, pe contul său de Facebook:
„Zilele astea se împlinesc 7 ani de când s-a închis cafeneaua Croco. Timp de aproape 50 de ani (din 1960), Croco a fost unul dintre magneţii boemei clujene, refugiul şi destinaţia unde, aproape oricând, dădeai peste un prieten sau peste cineva cunoscut, care mai rămânea preţ de o cafea şi o ţigară. Apoi venea altcineva şi, tot aşa, din prieten în prieten, făcând cunoştinţă mereu cu amicii amicilor, se preda ştafeta ideilor şi a ultimelor veşti.
Croco era loc de întâlnire, sediu auxiliar al mai multor redacţii, popasul oamenilor simpli veniţi la Cluj pentru vreun doctor faimos, teritoriu neutru al partidelor, cenaclu de scriitori nepublicaţi, adunare a comentariilor după orice examen care părea cel mai greu hop al studenţiei, dispecerat de taximetrie şi haltă zilnică pentru liceeni gălăgioşi.
Acolo ne găseam fără să ne căutăm, acolo ne îndrăgosteam şi ne dădeam mari. Un spaţiu atât de expus, în drumul tuturor, devenea intim în toiul aglomeraţiei. Singurătatea era atunci când la Croco nu aflai pe nimeni cunoscut.
În 2007 s-a închis pentru că „nu mai renta”. Acum, după 7 ani, e voie să-i spălăm oasele”, a scris Mihnea Măruţă.Un articol amplu despre CROCO puteţi citi AICI
Cafeneaua Croco a fost evocată de mulţi literaţi dar nu are o carte dedicată special pentru ea, cum are, de exemplu Cafe Arizona.
Clujulcultural.ro demarează o campanie de amintiri prin care roagă cititorii acestui site de cultură să îşi scrie amintirile despre Croco.
Aşteptăm opiniile, amintirile, punctele de vedere ale cititorilor la secţiunea comment.
Mai oameni buni, daca tot suntem atatia care avem nostalgia vechiului si originalului Croco (si nu numai, as aminti aici si Arizona, Tosca, etc.), daca tot suntem intr-o economie de piata in care capitalul e primordial, alaturi de o idee, pe principiul ‘Dati un leu, pentru Ateneu’, hai sa punem mana de la mana si sa devenim actionari ai unei afaceri care sa reinvie macar acest simbol al Clujului, care este Croco. Oricine poate sa se documenteze ce inseamna activitatea de crowdfunding (sau asociere participativa) si e absolut sigur ca se va gasi dintre noi cineva care sa faca un plan de afaceri, sa organizeze si sa pregateasca activitatea de colectare a capitalui necesar acestui demers. Hai sa dam Clujul si simbolurile acestuia, inapoi celor cu suflet de clujean, indiferent in ce parte a lumii se afla ei acum! Daca credeti ca ideea merita dezvoltata, dati un semn de viata pe db5640@hotmail.com. Poate, impreuna, reusim!
cred ca tre sa fim increzatori si optimisti si sa speram ca nou Croco va fi fain, sa nu fim asa de carcotasi.
Pe bune, de unde ar reiesi din textul de mai sus, vreo carcoteala? Era doar o idee de a face ceva pentru a revitaliza ceea ce cu mandrie, multi le numesc ‘simboluri ale Clujului’ si care de ani de zile fie au disparut, fie sunt intr-o stare deplorabila. Asta, cu atat mai mult cu cat cei care se simt solidari cu aceste simboluri, ar putea deveni chiar proprietari ai acestora, in proportii modice, desigur. E doar ceea ce se intampla in toata lumea civilizata, nimic altceva.
Domnule, te rog asteapt sa vedem ce va fi acolo, acorda credit si daca e nasol, atunci, da, putem incerca ce propui. Asta am vrut sa spun.
Ok, asta o sa fie ultimul comentariu pe aceasta tema, nu am nicio intentie de polemica. Vreau doar sa subliniez, inca o data, ca cele propuse mai sus nu se refera neaparat la Croco, ci la oricare alt obiectiv care n-a avut norocul sa intre in atentia vreunui investitor (sunt destule, de altfel) si care ar putea fi astfel redate clujenilor.
La medicina intre 1976-1982, Croco a fost un popas zilnic, loc de intilnire cu colegii si dicutii pe diverse teme la zi. Pacat sa se inchida
„degeaba ziarele au scris, proprietarul spaţiului a decis să închirieze la o bancă” = bai, cultura! Burta pe carte, ca e jalnic cum scrii!
la o banca sau unei banci?
Dar de topica ai auzit?
am reparat!
CROCO ! ERA IN ANII 1967 – 1972.ERA LOCUL NOSTRU DE POPAS INTRE CURSURI ,ERA LOCUL NOSTRU DE INTALNIRE AL STUDENTILOR PENTRU CA ERA SITUAT „LA POALELE”COMPLEXULUI HASDEU SI VIS – A – VIS DE CASA DE CULTURA A STUDENTILOR. NICI SA VREI NU-L PUTEAI OCOLI.BEAM O CAFEA DE 1 LEU,SPOROVAIAM SAU ALERGAM MAI DEPARTE.ERA UN LOCAL MIC,MAGIC PENTRU NOI SI VESNIC PLIN. AM FOST F.TRISTA ATUNCI CAND AM AFLAT CA NU MAI ESTE! A FOST UN SIMBOL AL CLUJULUI ASA CUM A FOST SI CHIOS.
Daaaa. Mari nostalgii avem si noi! Asa a fost!
Era foarte fain la Croco.Nu era zi sa nu ne adunam o parte din grupa,sa bem cafea,sau sa mincam o prajitura.Tin minte ca ne adunam roata in jurul mesei,ca abia incapeam..Ce sa va mai spun?Imi pare rau pentru simbolul disparut al Clujului.
Multumim de comment. Da, asa a fost!
Fiind studenta prin anii 1981-86, venita dintr-o tara
din vest (Grecia), intoarcerea la camin insemna
un stop chiar de 5 minute la Croco.
Punctul de intilnire cu prieteni, in fiecare zi.
De gasit loc sa stai jos, nici vorba.
Aglomeratie nemaipomenita pina la
apus de soare. Mai multi Arabi si Romani.
Grecii eraui prea pretențiosi ca sa prefere
Croco modest.
Pina atunci in Grecia beam cafea greceasca sau cafea instant.
Dar la Croco cafeaua a fost nu chiar placuta ,
fara miros de cafea si nu prea tare. Dar cui ii pasa ?
Eram tineri, Clujul orasul nostru, a fost prietenos,
extraordinar (si mai este) , si Croco a fost locul
nostru de socializare.
Cativa ani mai tarziu, am aflat ca cea ce beam la Croco a fost
renumita cafea espresso.
(Imi cer scuze pt ca, dupa atitia ani, nu mai vorbesc corect romaneste)