Duminică, 9 februarie, în Studioul Euphorion al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, a avut loc prima premieră a anului – 20 de ani în Siberia, în regia lui Sorin Misirianțu. Spectacolul este o puternică dramă istorică bazată pe memoriile Aniței Cudla, o femeie deportată în Siberia de regimul sovietic, care a supraviețuit două decenii de suferință, luptând pentru a-și crește cei trei fii în condiții extreme.
O poveste de rezistență și credință
Adaptată din cartea memorialistică a Aniței Cudla, piesa urmărește destinul acestei femei dintr-un sat bucovinean, prinsă în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mondial. În 1941, odată cu ocupația sovietică a Bucovinei de Nord, viața sa ia o turnură dramatică: este despărțită de soț și deportată în Siberia, împreună cu cei trei copii. Forțată să îndure muncă istovitoare, frigul extrem și brutalitatea gardienilor, Anița își păstrează credința și speranța, reușind să supraviețuiască și să se întoarcă acasă abia în 1961.
Elena Ivanca aduce la viață acest rol cu o forță emoțională impresionantă, întruchipând durerea, curajul și determinarea unei mame care refuză să renunțe. Costumată simplu, într-o rochie, cu un șal purtat pe cap și cizme joase din piele, Anița își poartă mereu cu ea o mică valiză – un simbol al trecutului, în care ascunde singurul lucru rămas neatins de suferință: vălul ei de mireasă.
Scenografia semnată de Cristian Rusu este construită în jurul unui gard pătrat, din lemn și beton, evocând ideea de prizonierat. Pe fundal, un ecran proiectează imagini simbolice – cruci dintr-un cimitir, un vultur în atac, sugerând amenințarea sovietică, toate contribuind la atmosfera de teroare și disperare. O piatră uriașă adăugată pe scenă evidențiază munca grea la care erau supuși deportații.
Momentele-cheie ale poveștii sunt marcate de schimbări subtile în scenografie și costume. Pe măsură ce ajunge în Siberia, Anița primește o geacă groasă, pe care îi este scris un nou nume – sau mai bine zis, un număr: 4800, semnul despersonalizării la care erau supuși prizonierii.
Un antagonist memorabil
Alături de Elena Ivanca, Sorin Misirianțu interpretează rolul locotenentului sovietic, un personaj crud și arogant, care domină scena printr-o combinație de violență, cinism și ironie. Îmbrăcat în uniformă de epocă, vorbind și cântând cu un aer de superioritate, locotenentul devine simbolul opresiunii sovietice și al nedreptății. El o umilește pe Anița, o torturează psihologic, încercând să o frângă, însă aceasta rezistă prin credință și dragoste maternă.
O mărturie istorică esențială
Una dintre cele mai impresionante replici ale spectacolului – „E tot una dacă ne omoară pe drum sau acasă” – reflectă disperarea românilor din Bucovina de Nord în fața ocupației sovietice. De-a lungul piesei, Anița rememorează și momentele de fericire din tinerețea sa, căsătoria, nașterea copiilor, pentru ca apoi să fie brusc aruncată în realitatea sumbră a deportării.
Spectacolul 20 de ani în Siberia aduce în prim-plan o temă mai puțin explorată în teatrul românesc – suferințele românilor deportați în Gulag, un subiect adesea eclipsat de memoria Holocaustului, dar la fel de important pentru înțelegerea istoriei noastre. Această piesă reprezintă nu doar un act artistic, ci și o lecție necesară despre trecut.
Următoarea reprezentație
Cei care nu au reușit să vadă premiera au ocazia să urmărească spectacolul 20 de ani în Siberia pe 14 februarie 2025, de la ora 19:00, în Studioul Euphorion al Teatrului Național din Cluj-Napoca. Biletele sunt disponibile la Agenția Teatrului și online, pe www.bilete.ro.
Un spectacol puternic, emoționant și necesar – 20 de ani în Siberia este un omagiu adus supraviețuirii și memoriei, o invitație la reflecție și la păstrarea unei istorii care nu trebuie uitată.
20 DE ANI ÎN SIBERIA
după Anița Cudla
dramatizare de Sorin Misirianțu
regia: Sorin Misirianţu
scenografia: Cristian Rusu
asistent de scenografie: Felicia Ștefan
distribuţia:
Elena Ivanca
Sorin Misirianţu
regia tehnică: Vlad Negrea
lumini: Ionuț Maier, Andrei Mitran
sonorizare: Vlad Negrea
proiecţii video: Vasile Crăciun
sufleor: Alina Forna
foto: Nicu Cherciu
