Jurnalistul de război Adelin Petrișor a lansat ieri noua sa carte în fața publicului clujean. „În direct din linia întâi” reunește „ridicări de cortină” ale reportajelor jurnalistului de la TVR. Poveștile din spatele transmisiunilor făcute din locuri exotice ca localizare, dar și ca înțeles a ceea ce se întâmpla acolo, sunt prezentate pentru prima dată cititorilor. Războaiele din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, relatate la televizor prin experiența lui Adelin Petrișor sunt acum și mai aproape și pot fi înțelese și mai bine de cei care vor citi cartea.
O întâlnire cu studenții de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității „Babeș-Bolyai” a precedat lansarea cărții din data de 13 ianuarie. Profesorii prezenți la întâlnire, lect. dr. Constantin Trofin și lect. dr. Viorel Nistor, l-au indicat pe Adelin Petrișor ca un model pentru viitorii studenți. În cadrul discuției, jurnalistul s-a concentrat pe diferența dintre influenceri și jurnaliști. Acesta a accentuat utilitatea sociala a jurnalismului față de goana după like-uri a creatorilor de conținut.
Lansarea de la Book Corner Librarium, moderată de jurnalistul Vasile Hotea Fernezan, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Mihnea Măruță, care a început discuția printr-o perspectivă în registru jurnalistic asupra cărții lui Petrișor: Acesta a extras știrea din noua carte a jurnalistului – aceea că Adelin Petrișor este singurul român care a transmis din zone precum Coreea de Nord și Siria sau închisoarea Guantanamo Bay. Mai departe, Petrișor a vorbit despre munca de jurnalist în era social-media.
„Întotdeauna mi-au plăcut poveștile, în cariera mea am plecat după povești. Dacă îți plac poveștile, poți fi un jurnalist bun și corect. Mie mi-au plăcut de mic. (…) Știrile de la televizor au murit. Imaginați-vă un ziar cu optzeci la sută materiale de opinie. Iar social-media ne-a dat impresia că dacă un brutar stă cu telefonul lângă un avion prăbușit – aia e o știre.”, a spus Adelin Petrișor
Mai departe, discuția s-a îndreptat către public, care a dorit să afle care este starea presei din România, de cealaltă parte a cortinei: cum este reglementată presa, de ce multe trusturi sunt aservite partidelor și importanța limbajului în jurnalism.
„Starea jurnalismului în România este exact ca starea țării, e ca primăria, e ca TAROM-ul. Suntem ceea ce facem noi să fim, iar un public mai exigent ar face o presă mai bună și mai exigentă.”, a spus Adelin Petrișor, care a dat mai departe exemplul lipsei reglementării presei, pe lângă CNA: „Am avea nevoie de o breaslă, cum a fost mai demult Clubul Român de Presă, care acum este mort.”
Pe final, în sală s-a ridicat problema jurnaliștilor de la trusturile aservite și care nu ies în față să dezvăluie neregulile care țin de libertatea presei. De asemenea, în cadrul unei discuții despre limbajul de presă, care nu mai primește atenția pe care o merită, invitații au semnalat dispariția șefului de secție, a editorului și a corectorilor din redacții. Acest lucru face ca de multe ori materialul de presă să ajungă pe foaie sau pe site-uri, în forma sa brută, fără să treacă prin mai multe filtre.
Text de Mihai Nan, student, anul 2, jurnalism, UBB
