Tudor Giurgiu la Zilele Filmului LUX: ” E mai mare nevoie de femei în politică, decât în cinema”

Luni seara la Cinema Victoria personalităţi clujene din lumea filmului şi a jurnalismului au adus focusul pe filmul european într-o discuţie ce a încercat să analizeze în ce măsură filmul european poate avea existenţa între comercial şi film de artă.

Regizorul şi directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Tudor Giurgiu, jurnalistul Mihnea Măruţă, criticul de film şi conferenţiar la Facultatea de Teatru şi Televiziune Cluj, Doru Pop şi bloggerul Radu Băzăvan (cunoscut ca Groparu), regizor al filmului Usturoi, au fost cei patru speakeri din cadrul conferinţei„Provocările filmului european: între artă şi audienţă”.Tudor Giurgiu a început prin a explica ce anume face filmul european să fie unic, şi anume diversitatea temelor dată de faptul că vorbim limbi diferite şi avem culturi diferite. Diversitatea prezintă, în acelaşi timp, şi punctul forte, dar şi pericolul ca filmul să nu fie înţeles peste graniţe.

 Mihnea Măruţă a atras atenţia asupra diferenţei dintre filmul bun european, în care accentul este pus pe realitate, şi filmul bun american, în care accentul este pus pe ficţiune.„Europa este concentrată pe implicare, pe extragerea problemelor importante ale societăţii inclusiv în cinematografie, expunerea pe ecran a lucrurilor care dor, specifică şi filmului românesc. În SUA se merge mai mult pe evadarea din realitate, pe crearea unei lumi imaginare în care să poţi evada”, a spus jurnalistul.

„Tudor Giurgiu: – Am un nou subiect de film cu şase femei în rolurile principale.
Doru Pop: – Sper că nu-l faci tu.
Giurgiu: – Ba da!”

Discuţia a ajuns la problema diferenţelor între sexe care există în lumea cinematografiei. Tudor Giurgiu s-a declarat adversarul ideii care pune accentul pe chestiunile legate de gen şi preferă să pună accentul pe calitate.

 

„Şi la Cannes e o întreagă teroare pe capul lui Thierry Frémaux, care face în fiecare an selecţia să vadă câte filme aparţin femeilor. Spun doar că în Europa, în lume, sunt filme bune şi filme proaste. Comunitatea europeană dă bani şi ajută filmele ţinând cont de nişte criterii legate de calitate. Cred că în momentul în care începem să aplicăm grile de regiune, de teme, discuţii legate de gen, începem să nu mai vorbim despre conţinut, despre calitate, despre poveşti şi emoţie, ci vorbim despre politic şi asta e un pic fals şi aiurea”, a spus regizorul.

 

Criticul de film Doru Pop l-a contrazis pe Giurgiu, susţinând faptul că este foarte importantă existenţa regizoarelor şi vocilor feminine în cinematografie, menţionând cinematografia românească în care bărbaţii sunt în număr mult mai mare decât femeile.

„Nu e chiar aşa de simplu să spunem că genul nu contează, că diversitatea de voce nu contează. Există multe femei care fac filme foarte bune, una dintre regizoarele care mie îmi place foarte mult este Ruxandra Zenide care a făcut filmul extraordinar, Ryna. E foarte important să înţelegem, chiar dacă la Hollywood e normal să nu avem femei regizor, cam 2% din femeile de la Holywood sunt regizori, că trebuie, dacă tot suntem o cultură a diversităţii, să vedem vocile diversităţii. Să nu mai facem eternele filme cu taţi, eternele filme cu băieţi, eternele filme în care băieţii văd problemele fetelor, bărbaţi care fac filme despre adolescente. Ce ştie un bărbat despre viaţa unei adolescente?„, a spus Doru Pop.

Răspunsul lui Giurgiu nu a întârziat să apară spunând că, după părerea lui, în România e mai mare nevoie de femei în politică, decât în cinema şi că visează la momentul în care vom avea prim-ministru sau preşedinte femeie.

„Eu doar pentru ce pledez este judecata filmului în funcţie de calitatea lui, şi nu în funcţie de gen. Aici lucrurile sunt un pic delicate şi eu pledez spre raţiune”, a încheiat Giurgiu.

Dezbaterea „Provocările filmului european: între artă şi audienţă” s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Filmului LUX, manifestare ajunsă la cea de a patra ediţie în România, şi care are loc pentru prima dată în Cluj-Napoca. Zilele Filmului LUX prilejuieşte proiecţia filmelor finaliste în cursa pentru Premiul LUX al Parlamentului European, ediţia 2015, precum şi dezbateri cu spectatorii, regizori, scenarişti, critici de film şi jurnalişti specializaţi.