Teologul Radu Preda: E important pentru un Cluj care se vrea capitală culturală să nu devină anost

Cooltura Interviu

Cultura bizantină poate fi un model pentru designul și arhitectura din ziua de azi, crede teologul ortodox Radu Preda. El consideră că arta și cultura bizantină ar putea inspira personalizarea, la nivel estetic, a unor proiecte importante pentru Cluj, precum viitorul sediu al Filarmonicii sau chiar aeroportul internațional din municipiu.

Cunoscutul teolog a fost invitat al dezbaterii “Cât de bizantini mai suntem?”, din cadrul celei de-a zecea ediții a Zilelor Artei Bizantine,  cel mai important eveniment anual de acest gen din Transilvania, organizat recent de teologi și artiști ai Grupului Sfântul Ioan Damaschinul din Cluj la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Cu acest prilej Radu Preda a acordat un mini- interviu pentru Clujulcultural.ro în cadrul căruia vorbește despre ce înseamnă a fi bizantin și ce pot învăța clujenii și oamenii în general din arta, cultura și civilizația bizantine.

Reporter: Având în vedere tema dezbaterii, Cât de bizantini mai suntem, ce înseamnă, pentru dumneavoastră a fi bizantin? Ce mai poate înțelege omul de azi prin acest termen?

Radu Preda: E limpede că termenul de bizantin are două înțelesuri. E un înțeles negativ, cineva care e bizantin înseamnă că e viclean, dispus la orice compromis, mai cu seamă în interes propriu, dar noi am avut în vedere în dezbaterea noastră tocmai dimensiunea culturală și mai ales teologică, spirituală. Lumea bizantină este o lume, la propriu, care s-a născut și și-a exprimat convingerile în virtutea unui mod de viață și a unei credințe profunde.

Deci când vorbim de cultură bizantină, de artă bizantină ne referim la acei ortodocși care în Bizanț trăind s-au manifestat în felul acesta. Și care prin manifestarea lor au ajuns să aibă un statut de model pentru majoritatea spațiilor unde ortodoxia s-a împământenit, inclusiv însă și pentru Occident. Să nu uităm că timp de 1.000 de ani Bizanțul a fost Occidentul nostru, în timp ce Occidentul de azi era în fașă din punct de vedere civilizațional, politic, cultural, șamd.

Întrebarea <Cât de bizantini> mai suntem este foarte firească pentru că ea ne interoghează în legătură cu conștiința dacă mai avem sau nu habar de canonul estetic și teologic din care ne-am născut.

Zilele Bizantine
Aspect din cadrul Zilelor Bizantine Cluj-foto clujulcultural.ro

Dar nu credeți că termenul de Bizanț este totuși unul arhaic, perimat astăzi, care nu spune prea multe pentru omul modern?

Nu e atât de arhaic și de perimat, arhaic da, dar nu perimat. În primul rând o trăsătură fundamentală a lumii bizantine, din punct de vedere estetic, este echilibrul. Noi vedem acum cum omul când își decorează sau chiar când și-o construiește și își aranjează o casă, cum caută să aibă o bună centrare a luminii, o armonie a spațiilor, a volumelor, culorile să nu fie stridente. Deci eu aș începe de la un nivel aparent trivial, de design. Cred că un design bizantin ar face bine oricărui spațiu care se dorește armonios, dar în același timp reprezentativ. La fel mă refer sigur, în mod special, la spațiul bisericesc.

Decât să improvizăm tot felul de hale ale rugăciunii către Dumnezeu, cu gresii, cu termopane, cu tot felul de <orori>, așa-zis moderne, dar care sunt de fapt inexpresive simbolic, eu cred că un ochi aruncat asupra culturii bizantine ne-ar ajuta să evităm asemenea gafe.

Credeți că un astfel de model, precum cel bizantin, poate fi <importat> ad-literam, sau ar trebui adaptat?

Ca orice model autentic Bizanțul ne îndeamnă să fim creativi. Doar modelele proaste înrobesc. Modelul autentic eliberează, dar tocmai este o libertate care având repere nu eșuează în caraghios.

Clujul dorește să devină capitală culturală europeană, un oraș destul de cosmopolit, cu un specific universitar pronunțat. Credeți că spiritul bizantin are relevanță și pentru intelctuali, în general?

Eu cred că da, să nu uităm că ne află în mijlocul unei regiuni istorice Ne aflăm în mijlocul unei regiuni istorice care a avut legături profunde cu lumea bizantină. Dacă reperele istorice sunt reale, se verifică, descoperirea de la Alba-Iulia, a unei biserici de secol X, confirmă, deocamdată cu titlul de ipoteză, că de aici a plecat curentul de creștinarea, pe filieră ortodoxă, a familiei regale maghiare. De altminteri pe teritoriul actualei Ungariei, avem vestigii de mănăstiri ortodoxe, de ctitorii de influență bizantină.

Transilvania doar pentru neaveniți și pentru necunosctori neavizați, est un spațiu liberă de Bizanț, să zicem așa. Dacă găsim elemente bizantine puternice la Roma, inclusiv la șa ord de Alpi, inclusiv la Aachen,  capitala lui Carol cel Mare, care se dorea un fel de nou împărat roman, dar tot timpul copiind Bizanțul, cultural și estetic, cu atât mai mult găsim aici, unde s-au petrecut intersecții culturale majore și unde Bizanțul a fost prezent și nu oricum, de o manieră majoră.

Dar în ce măsură modelul bizantin este relevant pentru persoane de diferite etnii, confesiuni, pot învăța ceva de pe urma acestei civilizații?

Da, pot învăța, în primul rând în spatele esteticii bizantine stă o teologie bizantină, în spatele simbolicului este o realitate bizantină. Din punctul acesta de vedere Bizanțul este o sursă inepuizabilă de cunoaștere, de meditație; e suficient să ne gândim că toată  arhitectura bizantină este concentrată pe om, pe importanța persoanei. Arhitectura bizantină nu este una impersonală. Eu cred că din asta deja am putea învăța multe. Apropo de lipsa de personalitate și de autentic ac construcțiilor noastre.

Fac o paranteză: mă uitam cu un an în urmă sau mai puțin la proiectul viitoarei Filarmonică, pe care o va construi municipalitatea. Nu vă ascund că am fost surprins cât de impersonală și lipsită de gust poate fi o clădire din sticlă, care nu spune nimic despre oamenii care au conceput-o, despre epoca în care a fost gândită, despre locul în care stă.

E ca și aeroportul nostru, care unde cobori la Cluj poți coborî oriunde, din Siberia până în America Latină, nu ai nimic… nu zic să facem arhitectură românească în aeroport, dar lipsește un element de identificare. Vizualul este prea tern. Înțeleg că sunt niște criterii tehnice, de specialitate, dar asta nu ne împiedică să avem un element care să ne definească. Oricine a fost prin aeroporturile lumii știe că există aeroporturi care fac legătura între pământ șic e la propriu, adică știi foarte bine unde ai ajuns, fără ca prin asta să se nege criteriile tehnice și de funcționare.

E foarte important pentru un oraș care se vrea Capitală Culturală Europeană să nu devină anost, prin împrumuturi negândite și neasimilate.

Multumim!

Cine este Radu Preda

Radu Preda este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, fiind specializat pe teologie socială ortodoxă. Este unul din inițiatorii și autorii din seria Theologia socialis de la editura clujeană Eikon. Preda conduce Institutul Român de Studii inter-ortodoxe, inter-confesionale și inter-religioase – INTER. Absolvent al Facultății de Teologie din București, a efectuat studii în străinătate la Universitatea “Ruprecht-Karl”, Heidelberg, respectiv la Universitatea Aristotel, din Salonic. Este doctor al Facultății de Teologie din Cluj-Napoca.

Teologul Radu Preda a lucrat și în domeniul comunicării, în sfera bisericesc. A fost unul din colaboratorii de suflet ai fostului mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania și este cunoscut pentru luările de poziție pe multiple probleme din sfera bisericească, fiind unul din cei mai mediatizați teologi din țară.

Organizatorii ZAB: Ne-am așteptat la mai puțin decât s-a realizat

Organizatorii Zilelor Artei Bizantine, eveniment la cea de-a zecea ediție, au precizat că după un deceniu de la demararea manifestării au realizat mai mult decât și-au propus la început.

Conform lui Sorin Albu, coordonatorul Grupului “Sfântul Ioan Damaschinul”, care organizează ZAB, interesul audienței nu doar că a rămas constant,  ci a crescut sistematic.

“Acum zece ani am început cu 50-60 de persoane, ca la ediția din acest an să fie prezente, la vernisaj și la concert 200-250 de persoane. Există un interes ridicat, din partea publicului larg, pentru arta bizantină și felul în care poate fi implementată aceasta în contemporaneitate”, a menționat Sorin Albu, totodată asistent universitar la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Ediția din acest an, deși una aniversară, s-a limitat la invitați interni, din cauza fondurilor reduse. Vernisajul expoziției de artă bizantină a fost onorată de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, invitații dezbaterii cu titlul “Cât de bizantini mai suntem?” fiind teologul Radu Preda, sociologul Simion Pop, respectiv arhitectul Călin Chifăr și Sorin Albu, membri ai Grupului “Sf Ioan Damaschinul”.

Invitați cunoscuți în zece ani

De-a lungul timpului ZAB a adus la Cluj specialiști în diferite domenii ale artei bizantine, în special în muzică, dar și în artă și arhitectură, respectiv personalități din mediul spiritual. Între invitați s-au numărat profesori renumiți, din Grecia, precum Vasilios Nonis, care a oferit un concert inedit în România, cântând la Psaltirion, instrumentul la care a cântat și proorocul David psalmii, Gregorios Stathis, însoțiți de asistenți ai lor, respectiv preotul călugăr Marcos Manolis, un cunoscut duhovnic din Atena.

Între invitații români ai manifestării s-au numărat maestrul iconar Grigore Popescu și pictorul Sorin Dumitrescu. De precizat că programul ZAB a fost conexat de-a lungul timpului și cu masterclass-uri și workshop-uri susținute de invitați.

Prezenți și în străinătate

Sorin Albu a subliniat că Grupul „Sf Ioan Damaschinul” a participat la mai multe evenimente de promovarea a artei bizantine, în ultimii don ani, în orașe din Italia, inclusiv la Roma, respectiv la Bruxelles, evenimentele bucurându-se de succes.

El a specificat că într-un context puternic globalizat grupul a reușit ca prin intermediul artei bizantine să dezvăluie și o identitate națională, fără a cădea însă în extreme.

“Suntem cunoscuți ca artiști bizantini, contemporani și din România”, a menționat Albu.

Susțin Cluj Capitală Culturală Europeană

Sorin Albu a menționat că grupul artistic pe care îl reprezintă susține demersul Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 și consideră că într-un oraș multicultural și multi-confesional activitatea lor poate reprezenta un brand al Bisericii prin intermediul căreia și aceasta să se implice în proiect.

1 thought on “Teologul Radu Preda: E important pentru un Cluj care se vrea capitală culturală să nu devină anost

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *