Fundatia Doina Cornea a lansat astazi o campanie de strangere de fonduri cu scopul de a finanta publicarea integrala a Jurnalului fostei disidente anticomuniste, cea mai mare disidenta pe care a dat-o Romania.
Puteti DONA AICI
Volume despre si de Doina Cornea au aparut pana acum la editurile Humanitas, Argonat si Scoala Ardeleana.
Pentru a putea continua publicarea şi re-publicarea operei doamnei Doina Cornea – şi nu numai – am înfiinţat în cadrul fundaţiei, Editura Doina Cornea. Printre primele volume pe care dorim să le publicăm, fiind „gata de tiparˮ, sunt:
- Jurnalul Doinei Cornea cu o prefata de Ana Blandiana.
- Albumul de fotografie artistică „Trans paysageˮ de Istvan Feleki însoţit de nişte texte semnate de domnii Bernard Paqueteau (fost director al Centrului Cultural Francez din Cluj) şi Aurel Codoban (profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii Clujene). Istvan Feleki este fotograf al Muzeului de Artă din Cluj – este cel care a fotografiat şi toate desenele şi picturile Doinei Cornea în vederea publicării lor într-un album)
- O antologie de poezie Sorin Grecu – poezie de foarte mare sensibilitate, sensibilitate încastrată în cel mai crud realism al României zilelor noastre.
Acum intenţionăm să publicăm jurnalul integral al doamnei Doina Cornea. Acesta reprezintă, de fapt, lupta pentru mântuire pe care a dus-o pe parcursul întregii vieţi..
Doina Cornea a fost o profesoară de franceză la Facultatea de Filologie a Universităţii Clujene dar a fost şi pictoriţă, scriitoare. A tradus şi distribuit sub formă de samisdat opere ale unor scriitori care, în acele vremuri, nu erau publicaţi în România – sau foarte selectiv, unii dintre ei: Mircea Eliade, Monseniorul Vladimir Ghika.
A fost cea mai importantă opozantă a regimului comunist din România, difuzând prin intermediul unor posturi de radio din exteriorul ţării câteva zeci de scrisori de protest, scrisori deschise adresate lui Nicolae Ceauşescu. În aceste scrisori nu s-a rezumat doar să critice ci, în fiecare din ele, propunea soluţii. Aşa a fost „scrisoarea din 23 Augustˮ care a fost un real program de guvernare. Scrisoarea ei împotriva demolării satelor şi intereviul dat ziaristului belgian Josie Dubier au mobilizat Occidentul şi au fost la baza creării „Operaţiunii Satele Româneştiˮ, operaţiune prin care s-au înfrăţit sate româneşti cu sate occidentale.
Ca urmare a acţiunilor ei de protest, a solidarizării cu muncitorii care s-au revoltat în 15 Noiembrie 1987 la Braşov, a fost arestată de Securitate timp de cinci săptămâni după care a fost ţinută în arest la domiciliu pănă în 21 decembrie 1989 când a participat la demonstraţiile de protest după ce a fugit miliţianul care o păzea
