Scriitoarea franceză Annie Ernaux este laureata Premiului pentru Literatură pe 2022 „pentru curajul şi acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările şi constrângerile colective ale memoriei personale”, a anunţat, joi, Academia Suedeză.
În ciuda stilului ei clasic, distinctiv, Ernaux declară că este un „etnolog al ei însăşi”, mai degrabă decât o scriitoare de ficţiune. Ea se referă adesea la „À la recherche du temps perdu” a lui Marcel Proust, dar la fel de iluminator este faptul că a fost profund impresionată de un sociolog precum Pierre Bourdieu. Ambiţia de a rupe vălul ficţiunii a determinat-o pe Ernaux la o reconstrucţie metodică a trecutului, dar şi la o încercare de a scrie o proză „brută” sub forma unui jurnal, înregistrând evenimente pur exterioare. Se vede acest lucru în cărţi precum „Journal du dehors” (1993; „Exteriors”, 1996) sau „La vie extérieure 1993-1999” (2000; „Things Seen”, 2010).
Debutul lui Annie Ernaux a fost cu „Les armoires vides” (1974; „Cleaned Out”, 1990) şi deja în această lucrare şi-a început investigaţia despre mediul ei din Normandia, însă cea de-a patra carte, „La place” (1983; „A Man’s Place”, 1992) a fost cea care a lansat-o în literatură.
Câţiva ani mai târziu, a oferit un portret şi mai scurt, de data aceasta al mamei ei, numit simplu „Une femme” (1987; „Povestea unei femei”, 1990).
Ilustrativă pentru agonia care însoţeşte reconstrucţia trecutului de către Annie Ernaux este „La honte” (1996; „Ruşinea”, 1998).
O capodoperă din creaţia ei este naraţiunea despre avortul ilegal al unei tinere de 23 de ani, „L’événement” (2000; „Happening”, 2001). Este o naraţiune la persoana întâi, iar distanţa faţă de sinele istoric nu este subliniată ca în multe alte lucrări. Cartea a fost adaptată pentru ecran de Audrey Diwan, cu actriţa de origine română Anamaria Vortolomei în rol principal, filmul câştigând premiul Palme d’Or la Cannes în 2021.
În „L’occupation” (2002; „The Possession”, 2008) Ernaux disecă mitologia socială a iubirii romantice.
Scrierea lui Annie Ernaux este în întregime subordonată procesului timpului. Nicăieri altundeva, puterea convenţiilor sociale asupra vieţilor noastre nu joacă un rol atât de important ca în „Les années” (2008; „The Years”, 2017).
Annie Ernaux revine mereu la obstacolele viziunii clare. În perspectiva ei socială, mecanismele ruşinii au o forţă aparte, iar în „Mémoire de fille” (2016; „A Girl’s Story”, 2019), le recuperează dintr-un alt unghi. În această carte, ea se confruntă ca o femeie tânără la sfârşitul anilor 1950, când îşi pierde virginitatea într-o colonie de vară din Orne, Normandia. Reacţiile la comportamentul ei, la care ea însăşi contribuie să le facă cunoscute, au ca efect expulzarea din comunitate.
„Annie Ernaux crede în mod evident în forţa eliberatoare a scrisului. Munca ei este fără compromisuri şi scrisă într-un limbaj simplu, curat. Şi când dezvăluie cu mult curaj şi acuitate clinică agonia experienţei de clasă, descriind ruşinea, umilinţa, gelozia sau incapacitatea de a vedea cine eşti cu adevărat, realizează ceva admirabil şi durabil”, potrivit lui Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel.
Anul trecut, romancierul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, a fost laureatul prestigiosului premiu.
Între anii 1901 şi 2021 au fost acordate 114 premii Nobel pentru Literatură. Numărul laureaţilor de până acum este de 118.
Cel mai tânăr laureat a fost Rudyard Kipling, care a primit distincţia în 1907, la vârsta de 41 de ani, iar cel mai în vârstă, Doris Lessing, care a primit-o în 2007, la vârsta de 88 de ani.
Niciun scriitor nu a primit premiul Nobel pentru Literatură de două ori.
Patru premii pentru Literatură au fost împărţite până acum între două persoane.
16 femei au fost laureate cu premiul Nobel pentru Literatură până în prezent.
Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Suma este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Toate anunţurile sunt transmise prin streaming, pe site-ul Nobelprize.org.
„Consider că este o foarte mare onoare care mi se face şi, în acelaşi timpmi se oferă o mare responsabilitate prin acordarea Premiului Nobel”, a reacţionat câştigătoarea la televiziunea suedeză SVT. „Adică stă mărturie (…) unei forme de corectitudine, de dreptate, în raport cu lumea”, a adăugat ea.
Annie Ernaux a câştigat Prix Renaudot în 1984 pentru „La Place” şi a fost finalistă a prestigiosului premiu Booker international în 2019.
Scriitoare de stânga recunoscută, Annie Ernaux se hrăneşte cu sociologia bourdieusiană, a cărei descoperire în anii 1970 i-a permis să identifice „răul social” care a afectat-o de îndată ce a intrat într-o şcoală privată în anii 1950.
Anul trecut, romancierul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, a fost laureatul prestigiosului premiu.
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din acest an, în pregătire la editura Pandora M
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru Literatură pe 2022, sunt în pregătire la Editura Pandora M, în cadrul colecţiei „Anansi. World Fiction”, coordonată de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.
Academia Suedeză a recompensat-o pe Annie Ernaux „pentru curajul şi acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările şi constrângerile colective ale memoriei personale”.
Următoarea carte semnată de Annie Ernaux care va apărea în limba română este romanul „Anii”, traducere semnată tot de Mădălina Ghiu.
Annie Ernaux s-a născut în 1940 şi a crescut în micul oraş Yvetot din Normandia, unde părinţii ei aveau un magazin alimentar şi o cafenea. Drumul ei ca scriitoare a fost lung şi anevoios. În opera ei, Annie Ernaux examinează în mod constant şi din unghiuri diferite o viaţă marcată de discordanţe puternice de gen, limbă şi clasă. A scris mai mult treizeci de titluri.
