David Crescenzi revine, vineri seară, la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii de
Stat „Transilvania” pentru un extraordinar concert vocal-simfonic. Corul, pregatit de
maestrul Cornel Groza și orchestra vor interpreta monumentala lucrare de Giuseppe
Verdi, Messa da Requiem.
Misa funebră verdiană, de o măreție unică, este o lucrare foarte așteptată datorită
orchestrei, corului și a garniturii solistice din care fac parte soprana Luiza Fatyol,
mezzosoprana Orsolya Veress și tenorul Remus Alăzăroae, alături de basul Beniamin
Pop.
Informații despre artiști:
David Crescenzi
Pianist, dirijor de orchestră și de cor, David Crescenzi a
studiat la Conservatorul din Pesaro, iar apoi s-a
specializat în dirijat orchestră, pian, muzică corală și
dirijat coral. Ani la rând a fost asistent și colaborator al
lui Alessio Vlad și elevul lui Gustav Khunn, la care a
frecventat, între anii 1993 și 1996, cursurile de
perfecționare „După-amiezi muzicale” din Milano.
Datorită activității sale pe parcursul a două decenii, s-a
consacrat mai întâi ca pianist acompaniator și asistent dirijor în diferite teatre și festivaluri lirice,
atât în Italia, cât și în străinătate, iar în prezent este dirijor de orchestră și maestru de cor.
Printre realizările sale semnificative se numără colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, în
calitate de director artistic, între anii 1998 și 2003, unde a dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract
de căsătorie, Domnul Bruschino de Gioachino Rossini, Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti,
Tosca de Giacomo Puccini, Bal mascat, Aida și Rigoletto de Giuseppe Verdi.
Din anul 2008 este dirijor invitat al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar din 2017
directorul artistic al instituției.
Luiza Fatyol
Soprana Luiza Fatyol s-a născut în anul 1987, la Satu Mare, într-o
familie de muzicieni. La vârsta de 5 ani începe să studieze vioara
sub îndrumarea tatăl ei. La 17 ani trece la studiul muzicii clasice, iar
mai târziu devine studentă a Academiei de Muzică „Gheorghe
Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesoarei Ana Rusu. A debutat
ca solistă în 2009, pe scena Operei Maghiare din Cluj, în rolul
Carolinei din opera „Căsătoria secretă” de Domenico Cimarosa.
Luiza susține concerte atât în țară, cât și în străinătate sub bagheta
unor dirijori renumiți, printre care, Cristian Mandeal, Gabriel
Bebeșelea, Lawrence Foster și David Crescenzi. A susținut
spectacole de operă la „Komische Oper” din Berlin, Opernhaus
Bonn, Theater Dortmund, Aalto Theater Essen, Landestheater Detmold, Opera Națională
București, Opera Națională Română Cluj-Napoca și Opera Națională Timișoara.
Orsolya Veress
S-a născut la Cluj-Napoca în 1983. În 2007, a absolvit Facultatea de Canto şi Artă Scenică din
cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, iar apoi a urmat
cursurile de masterat la clasa profesoarei Elena Andrieş. Din
2001 devine artist liric al ansamblului Operei Maghiare din Cluj.
Repertoriul vocal-simfonic al mezzosopranei cuprinde, între
altele, lucrări ca Stabat Mater de Pergolesi, Misa în si minor de
Bach, Recviemul de Mozart, Simfonia a IX-a şi Fantezia corală
de Beethoven, Petite messe solennelle de Rossini, Hommage à
Peter Korniss de György Selmceczi, Misa nr. 2 de Georg
Ruzitska şi Misa în Mi bemol major de Max Filke. Câteva dintre
rolurile din repertoriul de operă şi operetă ale acesteia sunt Cornelia din Iulius Cezar în Egipt de
Haendel, Dorabella din Così fan tutte și a treia doamnă din Flautul fermecat.
Remus Alăzăroae
S-a născut în anul 1980, la Timișoara, a absolvit Colegiul Naţional de
Artă „Ion Vidu” din orașul natal și a câștigat Premiul I la numeroase
concursuri naționale de interpretare instrumentală – oboi. În anul 2004
a absolvit Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de
Vest din Timișoara, secția oboi. Din 2000 până în 2012 a fost angajat
al Orchestrei Operei Naționale Române Timișoara, la oboi și corn
englez.
În 2009 începe colaborarea, în calitate de tenor, cu Opera Națională
Română Timișoara, debutând în rolul Rinuccio din opera „Gianni
Schicchi” de G. Puccini. Alături de aceeași instituție a participat la
turnee în țări precum Italia, Austria, Germania, Olanda, Qatar. În prezent este solist al Operei
Naționale Române Timișoara. Colaborează atât cu teatre lirice cât și cu filarmonici din țară și
străinătate.
Repertoriul său cuprinde roluri precum: Rinuccio (Gianni Schicchi), Nemorino (Elixirul
dragostei), Rodolfo (Boema), Alfredo (Traviata), Pong (Turandot), Ducele de Mantova
(Rigoletto), Gabriele Adorno (Simon Boccanegra), Riccardo (Un bal mascat), Pinkerton
(Madama Butterfly), Manrico (Trubadurul) și Radames (Aida).
Dintre lucrările vocal-simfonice interpretate în calitate de solist tenor amintim: Messa da
Requiem de Verdi, Recviem de Mozart, Stabat Mater de Rossini, Marea Misă în do minor de
Mozart, Misa Criolla de Ariel Ramirez etc.
Beniamin Pop
Beniamin Pop s-a născut la Bistrița și a absolvit Academia de
Muzică „Gheorghe Dima”, la clasa de canto a profesorului
Marius Vlad Budoiu. În timpul studiilor a făcut parte din Corul
Filarmonicii de Stat „Transilvania” și a fost solist al Operei
Naționale Române din Cluj-Napoca. În anul 2016 devine
membru al studioului de operă al Deutsche Oper am Rhein, din
Düsseldorf și Duisburg, unde are oportunitatea să își
perfecționeze arta în cadrul unor cursuri de măiestrie sub
îndrumarea unor personalități muzicale de renume internațional, precum Linda Watson, Peter
Seiffert, Helen Donath, Bo Skovhus și David Syrus. După absolvirea studioului de operă,
Beniamin Pop devine membru al ansamblului de soliști, post deținut până în prezent. Până
acum, tânărul bas a acumulat un repertoriu vast, interpretând roluri de operă precum Colline
(Boema), Figaro (Nunta lui Figaro), Leporello (Don Giovanni) și Der Landgraf (Tannhäuser).
Repertoriul său vocal-simfonic cuprinde, printre altele, Recviem de W. A. Mozart, Recviem de G.
Faure, „Messa di Gloria” de G. Puccini și „Stabat Mater” de G. Rossini.
Despre lucrare:
Din punct de vedere biografic, perioada în care Giuseppe Verdi a scris marea sa capodoperă
vocal-simfonică, Messa da Requiem a fost brăzdată de evenimente care l-au împiedicat pe
compozitor să scoată la lumină creații de operă.
De asemenea, istoria nașterii Recviemului este strâns legată de o intenție nematerializată,
înaintea de a fi compusă, aceea a conceperii unui recviem dedicat trecerii în neființă a
renumitului compozitor italian de operă Gioachino Rossini, proiect în care ar fi trebuit să fie
implicați 13 compozitori italieni. Pentru realizarea acestuia, Verdi a compus ultima parte, „Libra
me”, păstrată și în această lucrare. Verdi și-a propus astfel conceperea unei lucrări
vocal-simfonice care a fost dedicată, în cele din urmă, memoriei scriitorului și poetului
Alessandro Manzoni (1785-1873). Prima audiție a avut loc pe 22 mai 1874, comemorând un an
de la moartea acestuia.
Dirijorul Hans von Bülow a criticat lucrarea lui Verdi, considerând această capodoperă „o operă
în înveșmântare ecleziastică”. Acest aspect al lucrării se manifestă în special prin manierele în
care sunt tratate vocile, dar și prin contrastele dramaturgice realizate printr-o tratare originală a
ansamblului orchestral.
Chiar dacă în această perioadă Verdi nu mai compunea opere, stilul dramatic răzbate în fiecare
parte. Fiind o Messa pro defunctis, lucrarea se structurează după tiparul catolic standard,
compus din nouă mari secţiuni (Introitus, Kyrie, Graduale, Tractus, Sequentia, Offertorium,
Sanctus, Agnus Dei şi Communio), cărora le va fi adăugat finalul – Libera me.
Dies irae (Ziua mâniei) este cea mai dramatică din întregul Recviem, apărând de mai multe ori
pe parcursul lucrării. Forţa apocaliptică se traduce muzical în semnalele alămurilor, în loviturile
similare tunetelor ale timpanilor, în avalanşele descendente ale discursului sonor, toate
potenţate dinamic. Aceasta este doar prima secţiune dintre cele nouă secvenţe ale Dies irae.
Probabil, cea mai cantabilă parte din întreaga lucrare, ultima secvenţă, Lacrimosa, este una
dintre cele mai intime şi totodată aprinse rugi: Lacrimosa, dies illa, Qua resurget ex favilla,
Judicandus homo reus. Huic ergo, parce, Deus (Ziua lacrimilor este aceea în care se vor ridica
din cenuşă oamenii plini de păcate în faţa judecăţii. Lasă-i să cunoască îndurarea ta, Doamne).
Lux aeterna, ultima parte a unei slujbe catolice funebre, realizează o transcendere retorică,
pornind din registrul grav şi „înălţându-se” înspre „lumina veşnică”. Pacea şi serenitatea sunt
ameninţate de o ultimă apariţie a Dies irae, care se va transforma în finalul dramatic – Libera
me.
Biletele online la concert se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se
pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel.
0756048318 sau 0264 43 00 60) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul
acestuia, în limita locurilor disponibile.
