„Q. E.D.”, un film românesc despre curajul uman şi frica de Securitate FOTO/VIDEO

Esenţial

Festivalul de Film Comedy a debutat la Cluj-Napoca cu cea de-a şasea ediţie în data de 10 octombrie 2014. Clujenii au avut deja ocazia să vadă filmul Q.E.D.,  un film ce prezintă viaţa unor cetăţeni ai ţării în perioada comunistă.

Filmul a intrat în cinematografe începând cu 10 octombrie, iar la Cluj a avut loc o proiecție de gală la Cinema Florin Piersic sâmbătă, 11 octombrie de la ora 20.30, în cadrul Festivalului Internațional de Film Comedy.

În cadrul conferinţei de presă de astăzi, producătorul filmului, Velvel Moraru a declarat că nu a apucat să vadă decât două filme din cadrul festivalului, însă a venit pentru că “îmi place Clujul foarte mult şi îmi plac clujenii”.

DSCN5007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Filmul Q.E.D. aduce pe ecrane o poveste din 1984. Decizia unui matematician român de a publica o lucrare într-o revistă a unei universități americane fără a avea aprobarea autorităților declanșează un întreg lanț de evenimente care schimbă viețile prietenilor săi.

 “Scrierea a durat de la prima idee pe care am pus-o pe foaie până când a ieşit scenariul, a luat vreo trei ani jumate cu totul. Ideea iniţială era de fapt despre un om care plecase în străinătate prin ’86 şi a rămas acolo. Cam un an jumate s-a tot străduit să îşi aducă familia acolo, dar pe vremea aceea era foarte greu. Apoi am făcut schimbări, aici am ficţionat, apoi documentarea a durat destul de mult”, a povestit  regizorul Andrei Gruzsniczki.

“A fost foarte greu să găsim pe cineva din fosta securitate, din servicii care să ne spună mai multe lucruri, toţi veneau aberau, nu spuneau nimic concret. Până la urmă am găsit un general, acum ieşit la pensie care în perioada aceea avea chiar vârsta personajului şi ne-a ajutat enorm, toate amânuntele despre cum se făcea percheziţia, tehnica de ascultare, urmărire, cum arătau birourile. Noi ne imaginam că dacă cineva preia un caz se ocup[ de tot, nu era aşa. Erau pe servicii, unu asculta, altu scria şi dădea mai departe. A văzut şi el filmul, a venit la premiere”, a adăugat şi producătorul Velvet Moraru.

 

Dorian Boguţă (actor): “Este mai uşor să joci un rol negativ”.

DSCN5015
Actorul Dorian Boguţă-(c) clujulcultural.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“Eu chiar m-am gândit la asta. Eu când fac rolul mă gândesc în primul rând la partea lui pozitivă. Ca actor este mult mai uşor să joci răutate decât dragoste. De ce? Pentru că noi într-o zi putem să urâm de şapte ori. Ţi-a tăiat unu calea cu maşina, tu îl urăşti în momentul ăla, da de iubit nu iubim de şapte ori într-o zi. Dragostea e un dar şi atunci e mult mai uşor să joci ceea ce simţi tu de multe ori într-o zi”, a spus actorul Dorian Boguţă, cel ce a jucat rolul matematicianului Lucian.

Actorul a mai mărturisit că pentru el, cel mai greu a fost să reţină termenii din matematică.

 “Mie cel mai greu mi-a fost să reţin termenii din matematică. Erau nişte termeni, probabilităţi, trebuia să mă concentrez să nu greşesc pentru că trebuia să iasă firesc. Până la urmă am reuşit, mă bucur”.

 

4 persoane care au avut de-a face în cariere lor cu matematica s-au implicat să ajute în partea filmărilor legate de acest domeniu, în secvenţele în care erau scrise pe tablă formule, acestea toate sunt reale.

 DSCN5028

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Momente grele: O orgonanţă de Guvern împiedică terminarea filmului

 

“În momentul în care am făcut filmările tot bugetul, tot planul era acoperit. Aveam bani de la CNC şi de la o agenţie de publicitate. Noi am filmat până la sfârşitul lui noiembrie, undeva în luna noiembrie am aflat că planează o ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul o va da, în sensul că banii pe care îi primeam de la agenţiile de publicitate mergeau direct la televiziuni şi am simţit că toate ratele lunare pe care mi le dădeau erau foarte mici. Nu mai aveam bani să plătesc finalul filmării, am trecut şi prin nişte procese, a fost îngrozitor şi din luna aprilie chiar s-a dat acea ordonanţă şi din acel moment banii s-au oprit, aveam de la agenţie  1. 500.000 de lei şi primisem 300 şi ceva de mii lei şi diferenţa de bani a fost foarte mare. A trebuit să îmi caut finanţatori şi am avut noroc cu doi oameni minunaţi la Cinema City şi aşa am reuşit să îmi termin filmul.  Actorii fuseseră toţi plătiţi, dar nu îmi mai puteam permite partea de laborator pentru că am întârziat cu banii. Mulţi au lucrat pro bono şi de câte ori veneau banii trebuia să îi împărţim, să dăm acolo şi acolo”, a povestit Velvet Moraru.

 

Perioada comunistă văzută de cei care au realizat filmul

 “Cred că epoca comunistă încă mai are ceva de spus şi nu trebuie neapărat să ne gândim că avem ceva de spus despre comunism ci despre vieţile oamenilor care au trăit atunci. Nu e un film despre comunism. S-a întâmplat să fie în vremea aceea. Una peste alta, pentru mine comunismul însemna să stai la coadă, că nu primeşti casă dacă nu ai buletin de Bucureşti şi era greu să îţi faci, a fost în copilărie, eu personal n-am trăit dramele personajelor din film, iar copilăria e frumoasă, dar toate acestea sunt amintiri dureroase şi treceam peste ele”, a spus producătorul Velvet Moraru.

“La mine e mai simplu. Eu vin de la mama comunismului. Din Uniunea Sovietică, acolo m-am născut. Şi pentru mine însemna că nu îmi găseam blugi şi adidaşi şi îmi doaream foarte mult. Nu îmi dădeam seama de valoarea libertăţii pentru că nu ştiam ce înseamnă. Dar nu era chiar ca în România. Eu am făcut facultatea în Georgia era 1988,  şi pe stradă am auzit vorbindu-se româneşte, eram la 3000 şi ceva de kilometri distanţă de România şi m-am dus la ei, i-am întrebat cine sunt, erau turişti. Le-am arătat oraşul şi i-am întrebat “Ce mai face Ceauşescu?” s-au blocat, s-au uitat stânga-dreapta şi nu mi-au răspuns. Am ajuns la hotel, am stat la o cafea şi stând de vorbă am întrebat din nou şi apoi s-a dus, s-a uitat la priză de mai multe ori şi mi-am dat seama că este o problemă de urmărire. I-am spus că suntem la 3000 de kilometri distanţă faţă de primul punct de urmărire din România. A zis că nu mă crede. Mi-am dat seama ce era atunci în capul oamenilor. În Uniunea Sovietică nu era chiar aşa”, a povestit la rândul său actorul Dorian Boguţă.

Filmările s-au realizat în Bucureşti şi în apropiere de Bucureşti la Bulbucata. Bugetul total al filmului s-a ridicat la puţin peste 800.000 de euro.

Trailer Q.E.D.:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *