Prima traducere în limba română a romanului ”Mamma som Gud”/”Mama ca Dumnezeu” de Gabriela Melinescu a fost lansată miercuri, 15 octombrie, de la ora 19.00, la Sala Mare a Institutului Cultural Român, Bucuresti.
Potrivit unui comunicat al ICR, transmis vineri AGERPRES, volumul este publicat în premieră la Editura ICR, cu sprijinul ICR Stockholm, și este lansat în ziua în care se comemorează un an de la dispariția cunoscutei scriitoare. Tradus din limba suedeză de Daniela Ionescu, romanul a fost prezentat de Alina Purcaru, scriitoare și jurnalistă, și de Cosmin Ciotloș, critic literar. Fragmente din carte au fost citite de actrița Sorina Ștefănescu.
Publicat în 2010 la prestigioasa editură suedeză Albert Bonniers și recompensat cu Premiul Albert Bonniers Stipendiefond în același an, romanul autobiografic ‘Mamma som Gud’ este construit în jurul unor chipuri ale feminității. Figura maternă și cele două bunici dau naștere unei proze lirice ivite ‘din pliurile adânci ale memoriei, unde se află anii copilăriei și ai tinereții din România’.
Descris ca ”o biografie lirică” de presa din Suedia la momentul apariției volumului, dar și ca ”o rememorare a României și o reflecție asupra Suediei”, ”Mama ca Dumnezeu” s-a bucurat de apreciere în țara de adopție a scriitoarei, unde comentatorii romanului au evidențiat multiplele calități ale literaturii semnate de autoarea născută în România, precizează ICR.
Scriitoare și traducătoare, Gabriela Melinescu (16 august 1942, București – 15 octombrie 2024, Stockholm) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1967, devenind apoi redactor la revistele Femeia și Luceafărul.
Primele sale scrieri au fost volume de poezie: ”Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), ”Ființele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), ”Interiorul legii” (EPL, 1968), ”Boala de origine divină” (Albatros, 1970), ”Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (Eminescu, 1972), ”Închinarea lumii” (Albatros, 1972), ”Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975).
A publicat și volumul de proză ”Bobinocarii” (EPL, 1969), cartea pentru copii ”Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) și volumul de reportaje ”Viața cere viață” (scris împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).
În 1975 s-a stabilit în Suedia, unde a publicat numeroase volume de poezie și proză, printre care: ”Zeul fecundității” (Coeckelberghs Forlag, 1977), ”Lumina spre lumină” (Albert Bonniers Forlag, 1993), ”Copiii răbdării” (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), ”Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Forlag, 1981), ”Regina străzii” (Coeckelberghs Forlag, 1988), ”Omul pasăre” (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul ”De Nio” acordat de Academia Suedeză); ”Schimbare de pene” (Albert Bonniers Forlag, 1998), ”Acasă printre străini” (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul ”De Nio”, acordat de Academia Suedeză).
După 1989, alte volume de proză, poezie și memorialistică ale sale au început să apară în librăriile din România: ”Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (Litera, 1993), ”Poezii” (Vitruviu, 1997), ”Ființele abstracte și alte poeme” (Romania Press, 2001), ”Cuvinte nou-născute” (Ed. Fundației Culturale Române, 2002), ”Puterea morților asupra celor vii” (Polirom, 2005), ”Lupii urcă în cer” (Ed. Fundației Culturale Române, 1993), ”Regina străzii” (Univers, 1997), ”Jurnal suedez I (1976-1983)” (ediția a II-a, Polirom, 2003), ”Jurnal suedez II (1984-1989)” (Polirom, 2002), ”Jurnal suedez III (1990-1996)” (Polirom, 2004), ”Jurnal suedez IV (1997-2002)” (Polirom, 2008) și ”Ghetele fericirii” (Polirom, 2006).
Printre ultimele sale volume publicate se numără antologia de poezie de Nichita Stănescu, ”Ljusets bojning”/”Îndoirea luminii” (Ellerstroms Forlag, 2008), traducere semnată împreună cu Inger Johansson, o nouă ediție a primului jurnal în suedeză, ”En solitar egoists dagbok”/”Jurnalul unui egoist solitar” (Dejavu Forlag, 2010), și romanul ”Mamma som Gud”/”Mama ca Dumnezeu” (Albert Bonniers Forlag, 2010).
A tradus în limba română mai mulți scriitori suedezi, ultimele sale traduceri publicate în România fiind ”Vieți duble” de Birgitta Trotzig (Polirom, 2002) și ”Ioni” de Katarina Frostenson (Polirom, 2003).
Pentru creația sa literară, Gabriela Melinescu a fost recompensată cu numeroase premii și distincții. În anul 2001, a câștigat Premiul ”Nichita Stănescu” pentru poezie al Academiei Române, iar în 2002, a fost recompensată cu Premiul ”Albert Bonniers” pentru ”opera omnia”. În 2004 Institutul Cultural Român i-a decernat Gabrielei Melinescu Premiul pentru întreaga carieră. În anul 2005, când i s-a decernat Premiul ”Mihai Eminescu” pentru ”Opera Omnia”, Academia Suedeză i-a oferit Premiul pentru introducerea literaturii suedeze în străinătate.
