Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundaţia Herbert unui autor în viaţă pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Naţională din Varşovia în data de 27 mai 2026. Aceasta este a doua distincţie cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertăţii”, acordat de Oraşul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4.
Ana Blandiana a primit cu o emoţie aparte vestea acestui nou premiu: „Nu este prima oară când iau un premiu şi nu este nici măcar primul premiu polonez pe care îl iau, dar este prima oară când mi se întâmplă ca premiul să poarte numele şi să fie închinat memoriei unui poet, şi încă a unui poet de care mă simt apropiată prin destin. Aflat în timp la distanţă mai mare de o generaţie, Zbigniew Herbert a urcat golgota luptei cu cenzura înaintea mea şi pe o pantă poate mai abruptă, dar mecanismele estetice ale rezistenţei au fost aceleaşi, ca şi formele de represiune care nu au reuşit să ne înfrângă. Emoţia acestui premiu se leagă pentru mine nu numai de poezie, ci şi de istorie”.
Distincţia, însoţită de statueta „Semnătura lui Herbert”, este acordată de Fundaţia Herbert începând din anul 2013 şi vizează să onoreze realizările artistice şi intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin poezia şi eseistica sa, dar şi prin opoziţia deschisă faţă de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generaţia sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereţii sparţi – este întocmită şi tradusă de Constantin Geambaşu (Editura Tracus Arte, 2018) şi se deschide cu o prefaţă semnată de Ana Blandiana.
Membrii juriului din acest an sunt: Krystyna Dąbrowska (poetă, eseistă şi traducătoare poloneză), Edward Hirsch (poet, eseist şi critic literar american), Michael Krüger (publicist, traducător şi critic literar german), Mercedes Monmany (critic literar, traducătoare şi una dintre cele mai importante personalităţi ale vieţii editoriale spaniole) şi Aleš Šteger (poet şi prozator sloven), secretarul juriului fiind Mikołaj Nowak-Rogoziński (editor şi istoric de artă). În 2025, distincţia i-a fost acordată poetei canadiene Anna Carson, printre laureaţii ediţiilor anterioare aflându-se poeţi şi personalităţi literare precum Tomas Venclova (Lituania), Marianna Kijanowska (Ucraina), Durs Grünbein (Germania) sau Breyten Breytenbach (Africa de Sud).
„Îi sunt recunoscător doamnei Ana Blandiana pentru tot ceea ce a oferit, de-a lungul deceniilor, literaturii române şi pentru felul în care, prin vocea şi opera sa, a făcut ca aceasta să fie cunoscută şi apreciată în lume. Acordarea Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert Prize” 2026, de către Herbert Foundation, este o nouă confirmare a valorii unei creaţii care a depăşit demult graniţele României şi a devenit parte a unui dialog cultural european autentic. Mă bucur să văd că această recunoaştere vine dintr-un spaţiu cultural în care poezia sa este de mult timp prezentă şi apreciată, inclusiv prin apariţia recentă, în ediţie bilingvă, a volumului „Se face linişte în mine”, dar şi prin întâlnirile directe cu publicul, precum sunt convins că va fi cea din 28 mai, de la Centrul Koneser, organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varşovia. Mulţumesc doamnei Ana Blandiana şi pentru rolul constant pe care l-a avut în promovarea literaturii române în plan internaţional, inclusiv prin implicarea sa, încă din anii ’90, în reconstruirea unor instituţii esenţiale pentru viaţa culturală, precum reînfiinţarea PEN Club România. O recunoaştere meritată, care vorbeşte nu doar despre o operă remarcabilă, ci şi despre o vocaţie profundă de a reprezenta cultura română în lume”, a transmis Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român.
„Se face linişte în mine” – al treilea volum al poetei tradus în polonă
Fundaţia Herbert sprijină, totodată, apariţia volumului de versuri bilingv „Se face linişte în mine”, care include o selecţie de 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicaţia românească omonimă (2024) şi din tomul „Variaţiuni pe o temă dată” (2018), ambele publicate în România de Editura Humanitas.
Versiunea poloneză va apărea la Editura Pogranicze în traducerea Joannei Kornaś-Warwas şi redacţia poetului, traducătorului şi criticului literar Jakub Kornhauser. Acesta este al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după „Pięta achillesowa i inne wiersze/ Călcâiul vulnerabil şi alte versuri” (traducere: Zbigniew Schuperski, Wydawnictwo Literackie, 1982) şi „Moja ojczyzna A 4/ Patria mea A 4” (Editura Słowo obraz / terytoria, 2016). Pentru acest al doilea volum, odată cu poeta, a fost recompensată cu Premiul „Poetul European al Libertăţii” şi traducătoarea Joanna Kornaś-Warwas. De-a lungul timpului, versurile Anei Blandiana au apărut în traducere poloneză şi în volume colective – Antologie de poezie românească (Editura PIW, 1989) – ori numere tematice ale revistei Literatura na świecie (1984, 1998).
În data de 28 mai, Ana Blandiana va participa la lansarea noului său volum la Centrul Koneser din capitala poloneză, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varşovia.
Ana Blandiana s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.
Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variaţiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019), Se face linişte în mine (2024).
Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013, 2023; Istoria ca viitor, 2017; Soră lume, 2020.
Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele;
În perioada regimului ceauşist a avut interdicţie de a publica între anii 1959-1964, 1985 şi 1988-1989. În 2023 a fost publicat volumul Mai-mult-ca-trecutul, jurnalul pe care poeta l-a ţinut în perioada 31 august 1988 – 12 decembrie 1989, iar în 2025 volumul Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud, Portugalia.
Printre premiile literare cu care a fost distinsă se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul „Opera Omnia”, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica”, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore”, 2005; Premiul Special „Acerbi”, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii”, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, 2018, iar în 2024 a fost recompensată cu Premiul „Prinţesa de Asturia pentru Litere” pentru întreaga operă.
În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001. Fondatoare şi preşedintă a Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). Sursă biografie: Editura Humanitas.
