PARTEA BUNĂ a rețelelor sociale în fața carantinelor COVID-19: cercetare UBB în colaborare cu universitățile din München și Hamburg

Categorii: Actualitate, Special
Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Share on telegram
Share on pinterest
Share on linkedin
Share on email
Share on print

Doi cercetători ai Departamentului Informatică Economică, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, împreună cu cercetători ai Ludwig-Maximilians-University din München (LMUM) şi University of Technology din Hamburg (TUHH) au publicat recent articolul: ,,Socialigatori Sociali? Sprijinul resimțit – indus de către rețelele de socializare – pe timpul tranziției către carantinarea totală datorată COVID-19” în revista științifică Social Science Computer Review.

Studiul respectiv a arătat că utilizarea rețelelor sociale crește simțul psihologic al comunității și are un impact asupra capitalului social.

În timpul carantinei naționale cauzată de către COVID-19, o serie de afaceri și-au închis porțile, în timp ce altele, inclusiv universitățile, au fost obligate să se reinventeze prin comutarea activităților în mediul online. În consecință, la fel ca angajații, studenții au ajuns şi ei să “lucreze” de acasă, de unde au fost nevoiți să urmeze cursurile și seminarele. O scădere a bunăstării și o creștere a stresului – din cauza nevoii de adaptare la un context imprevizibil – au însoțit tranziția către izolare socială. A devenit foarte clar că astfel de tranziții sunt complexe și cu implicații multiple, iar cei afectați nu au cum să le gestioneze singuri, deci aveau nevoie de asistență.

În lumina celor expuse mai sus, conceptul de sprijin social atrage o atenție tot mai sporită prin prisma importanței reconsiderate în contextul pandemic. Sprijinul social este în corelație negativă cu, printre altele, depresia, anxietatea și regretul nejustificat că ai putea să ratezi lucruri şi evenimente importante (fear of missing out). Sentimentul de sprijin social poate fi stimulat în diferite moduri, de exemplu, prin stabilirea simțului psihologic al comunității (psychological sense of community). Acesta descrie percepția unei persoane asupra similarității cu grupul de care aparține, o relație asumată complexă cu membrii grupului și dorința de a păstra această legătură, oferind sau făcând pentru alții ceea ce s-ar așteapta şi individul din partea membrilor grupului să  facă. Acest sentiment de comunitate conferă sentimentul că individul face parte dintr-o structură mai mare de încredere și stabilă. În plus, în percepția indivizilor fată de sprijinul social, îşi face loc un alt factor, şi anume capitalul social, care descrie ansamblul de relații dintre oamenii care trăiesc și lucrează într-o anumită societate, permițând acesteia să funcționeze eficient. În timp ce sprijinul social poate lua diferite forme și poate fi oferit prin diverse canale, rețelele de socializare joacă un rol deosebit de important în timpul carantinării. Ele sunt fost folosite pentru divertisment, pentru a construi sau a îmbogăți capitalul social al unui individ, pentru a facilita educația, munca, și chiar pentru detectarea semnelor de intenții suicidare, în scopul de a oferi sprijin preventiv specializat. Rețelele sociale sunt considerate pe scară largă cheia pentru menținerea legăturilor sociale și pentru a oferi păreri şi sugestii importante, ca formă de sprijin social, chiar și din partea străinilor. În același timp, totuși, utilizarea rețelelor sociale ar putea transforma tinerii în „socialigatori digitali” – consumatori verace de rețele sociale care înlocuiesc treptat majoritatea formelor de socializare tradiționale.

În perioada cea mai gravă a pandemiei de COVID-19, înțelegerea interdependențelor acestor concepte a fost deosebit de relevantă pentru a identifica modalități de creștere a bunăstării tinerilor. Prin urmare, obiectivele acestui studiu au fost de a investiga modul în care diferite aspecte sociale, cum ar fi simțul comunității, diferitele tipuri de capital social – de conectare (bridging), coeziune (bonding) şi rezistenţă (maintained) – și nu în ultimul rând, utilizarea rețelelor sociale, au facilitat sprijinul social perceput în timpul tranziției către carantinarea națională.

Rezultatele obţinute arată că utilizarea rețelelor sociale crește simțul psihologic al comunității şi are un impact asupra capitalului social. Simțul comunității are o influență pozitivă asupra capitalului social, iar acesta îmbunătăţeşte suportul studenților în raport cu tranziția la starea de izolare. Simțul comunității, precum și capitalul social de coeziune şi de conectare au fost cele mai relevante în timpul procesului de tranziție şi surprinzător, nu capitalul social de rezistenţă.

Conform cercetătorilor celor trei universităţi, descoperirile făcute vizează managementul organizațional prin recomandarea de modalități de acțiune prin care s-ar putea îmbunătăți sprijinul social, respectiv de a identifica predictori de sprijin social pentru intervenții specializate studenților cu suport social perceput scăzut.

Autorii recomandă ca universităţile să lucreze la consolidarea simţului psihologic al comunităţii în rândul studenţilor, iar pentru a răspunde la situaţii de criză, să constituie sau să activeze reţelele de suport pentru studenţi (formate din reprezentanţi ai studenţilor, părinţilor, universităţii, profesori, specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor), mediate de calculator, care să substituie pierderea interacţiunii fizice din campusurile universitare.

Totodată, strategia de comunicare pe diferite canalele – website, reţelele sociale, platformele de e-learning – să fie fermă şi adaptată contextului, oferind nu doar sprijin social, ci şi o metodă împotriva proliferării dezinformării şi a ştirilor false (fake news).

Ca atare, studiul oferă perspective unice asupra situației de izolare totală indusă de către COVID-19 în rândul studenților, oferind în același timp un model de tranziție care este generalizabil pentru alte circumstanţe.

Prezentul studiu deschide perspective importante de continuare a demersului ştiinţific. Direcţiile de continuare sunt multiple: extinderea eşantionului pentru a asigura o mai mare reprezentativitate, studiul altor perioade, în special reîntoarcerea la şcoală; analize între diverse grupuri (ex. după sex sau nivelul resimţit al stimei de sine); analiza altor factori şi utilizarea de noi metodologii.

Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.