Muzica lui Gershwin, Berstein și Copland pe scena Filarmonicii

Muzica Spectacol

Spiritul Americii și a expresiei sale va fi surprins vineri seară, pe scena Filarmonicii de Stat „Transilvania”, într-un program muzical cu totul special care cuprinde lucrările unora dintre cei mai îndrăgiți compozitori americani, George Gershwin (foto), Leonard Bernstein și Aaron Copland. Vă așteptăm să ne bucurăm împreună la un concert de muzică americană, sub bagheta dirijorului Néstor Bayona. Invitatul serii va fi pianistul Csíky Boldizsár, care va interpreta alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” lucrarea Rhapsody in Blue de George Gershwin.

Informații despre lucrări:

George Gershwin s-a dovedit a fi un copil inteligent și extrovertit încă de la vârste fragede. Acesta s-a născut în Brooklyn și a început să compună lucrări proprii, dezvăluind un talent muzical înnăscut de la vârsta de 15 ani. Cariera sa artistică a înflorit la începutul anilor 1920, devenind unul dintre cei mai căutați compozitori de musicaluri. Astfel, la numai 25 de ani, compozitorul era deja foarte cunoscut pe Broadway pentru musical-urile sale impresionante și complexe din punct de vedere ritmic, melodic și cu influențe jazz.

Girl Crazy este un musical în două acte, a cărui muzică aparține lui George Gershwin, iar libretul fratelui său, Ira Gershwin. Lucrarea a avut premiera pe Broadway, la Teatrul Alvin, pe 14 octombrie 1930. Uvertura musicalului este alcătuită dintr-o introducere, un final grandios și refrenele faimoaselor cântecelor „I Got Rhythm”, „Embraceable you”, „Land of the gay Caballero”, „But not for me” și „Broncho Busters”. Deși musicalul în sine nu se mai joacă la fel de des, uvertura sa efervescentă a rămas o lucrare reper a repertoriului de concert.

Rhapsody in Blue este o colecție îndrăzneață a tuturor influențelor din muzica lui Gershwin, de la genul ragtime, popularizat de Scott Joplin, la improvizațiile de jazz din cluburile din Harlem, muzica tradițională a teatrului evreiesc până la armoniile luxuriante ale unor compozitori ca Liszt, Ceaikovski, Ravel și Stravinsky. Succesul instantaneu al lucrării a eclipsat total restul programului.

Încă din 1949, Bernstein și prietenii săi, coregraful Jerome Robbins și libretistul Arthur Laurents, au discutat ideea de a crea o versiune muzicală a piesei de teatru „Romeo și Julieta” de Shakespeare. Colaborarea dintre cei doi a prins contur rapid, după cum a consemnat Bernstein în jurnalul său: „Dintr-o dată, totul a prins viață. Am auzit ritmuri și pulsații și – mai presus de toate – pot într-un fel să simt forma”.

„Ritmurile și pulsațiile” din West Side Story reunește, de la muzica din Tin Pan Alley, la cool jazz și dansuri latino, într-un eclectic peisaj sonor urban postbelic. Profunda empatie a lui Bernstein pentru elementul uman universal din orice stil muzical particular nu a găsit o mai bună materializare. Clișeele muzicale, specifice din punct de vedere istoric, din West Side Story, nu fac decât să pună și mai mult în evidență natura clasică a intrigii și a personajelor sale.

America lui Aaron Copland este una rurală, mai blândă, baletul Rodeo fiind o celebrare a Vestului American. Comanda lucrării a venit, în mod surprinzător, de la compania de balet: „Ballet Russe de Monte Carlo”. În 1945, Copland a realizat un aranjament simfonic, pe care îl vom putea asculta în interpretarea Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania,” „Patru episoade de dans” din baletul Rodeo. Baletul a creat un precedent. Se spune că au fost 22 de apeluri la cortină la premiera sa de la Metropolitan Opera House din 16 octombrie 1942, iar succesul pe care l-a avut reprezentația a asigurat că dansul va prospera ca parte integrantă a teatrului muzical american.

Informații despre artiști: Néstor Bayona

Néstor Bayona şi-a început formarea muzicală ca pianist, la Colegiul Regal de Muzică din Manchester, continuând apoi studiul pianului, dar şi al dirijatului la Conservatorul din Geneva. Şi-a finalizat pregătirea ca dirijor la Universitatea de Arte din Berlin, cu Steven Sloane şi Harry Curtis. Ca solist şi muzician de cameră, a cântat în săli ca Palau de la

Música Catalana, Filarmonicile din Berlin şi Luxemburg, Wigmore şi Purcell Room din Londra.

Colaborarea lui Néstor Bayona cu Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” a început odată cu înregistrarea în studio a operei La fanciulla del West de Puccini, pentru care i-a fost asistent dirijorul Lawrence Foster. A dirijat apoi, la Cluj, Concertul de Anul Nou din 2019. Néstor Bayona dirijează frecvent Orchestra Filarmonicii din Marsilia (în concerte ca cele din Grand Théâtre Aix-en-Provence sau din Festivalul Internaţional de Pian La Roque d’Anthéron). A

colaborat cu Orchestra Simfonică din Bochum, Opera Comică din Berlin, Opera din Frankfurt, Orchestra Simfonică Germană şi Orchestra din Extremadura. A fost asistentul dirijorului Henrik Nánási pentru producţia operelor Cavalleria rusticana şi Paiaţe la Gran Teatre del Liceu din Barcelona, unde a lucrat îndeaproape cu Roberto Alagna şi Aleksandra Kurzak. De asemenea, a colaborat cu dirijorii Marin Alsop, Lionel Bringuier, Peter Eötvös, Daniele Gatti, Domingo Hindoyan, Neeme Järvi, Susanna Mälkki, Ingo Metzmacher şi Pinchas Steinberg.

În această stagiune, Néstor Bayona a debutat ca dirijor la Palau de la Música Catalana, cu Orquestra de Cambra del Reial Cercle Artistic de Barcelona, într-un program cu muzică de Joan Manén, Lamote de Grignon şi Marc Migó. De asemenea, anul trecut, a lucrat cu orchestra noastră, ca pianist şi dirijor asistent al lui Lawrence Foster, pentru concertul din cadrul Festivalului „Enescu”, cu varianta camerală a operei Lulu de Alban Berg. În perioada care urmează, Néstor va dirija Orchestra Simfonică Radio din Polonia şi Orchestra Filarmonicii din Marsilia.

Csíky Boldizsár

acordat de maestrul Dan Grigore.

Din anul 1991 a urmat cursuri postuniversitare la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta. În 1992 a primit o bursă de studii la cursurile de măiestrie din Lübeck (Germania) cu profesorul Lev Naumov. Între anii 1993 și 1997 a participat la cursurile de măiestrie susţinute de profesorul Walter Krafft din München, iar în 1998, la recomandarea lui Dan Grigore, a luat parte la cursul de vară de la Fontainebleau (Franţa), unde a frecventat cursurile profesorilor Gaby

Pianistul Csíky Boldizsár jr. a demonstrat surprinzătoare calităţi muzicale încă din copilărie. A urmat Liceul de Artă din Târgu Mureș, iar apoi și-a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Ca student a câștigat cinci premii naţionale de interpretare pianistică, iar în 1994 a primit premiul „Cella Delavrancea”

Cassadesus, Philippe Bianconi şi Philippe Entremont. În anul 2000, după numeroase colaborări, directorul muzical Walter Krafft al instituţiei Münchener Musikseminar îi acordă titlul de solist permanent. directorul muzical al Münchener Musikseminar îi acordă titlul de solist permanent.

Csíky Boldizsár jr. a susţinut concerte cu toate orchestrele simfonice din România şi a realizat mai multe înregistrări pe compact disc, la radio şi TV. A fost invitat în repetate rânduri ca membru în juriile concursurilor internaţionale de pian, susținând de asemenea cursuri de măiestrie în ţară şi în străinătate.

Ca artist interpret, a susţinut peste 800 de concerte şi recitaluri, atât în țară cât și peste hotare, în diferite formaţii camerale, alături de artişti consacraţi. În prezent este profesor la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

Biletele online la concert se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756048318 sau 0264 43 00 60) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.

Ce se va cânta?

George Gershwin

Uvertura la Girl Crazy Rhapsody in Blue

Leonard Bernstein

Dansurile simfonice din West Side Story

Aaron Copland

Patru episoade de dans din baletul Rodeo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *