REMEMBER ’89. Misterul fotografiilor din Revoluţia de la Cluj

Clio

Astăzi se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia anticomunistă din Cluj din 1989. Pentru a ne aminti ce a fost atunci, cercetătorul postdoctoral  in cadrul Academiei Romane, filiala Cluj, Sidonia Grama a organizat vineri, în fostul hotel Continental,  o dezbatere pe tema memoriei istorice.

Tot astăzi are loc un performance unic la ora 15.45. Amănunte aici.

La dezbatere a participat profesorul, pe atunci asistent universitar la Politehnică, acum om de afaceri, Răzvan Rotta, care a explicat cu lux de amănunte cum a fotografiat atunci Revolutia si cum aceste fotografii au salvat vieţi …omeneşti.

rotta
Răzvan Rotta explică cum a făcut pozele de la Revoluţia din 1989-(c) clujulcultural.ro

“Celor care mă întreabă ce am câștigat la Revoluție, le răspund mereu povestindu-le ce am pierdut, cum era viața inainte de ’89. Tinerii de azi poate nici nu isi pot imagina asa ceva, faptul ca nu existau cluburi, atatea programe radio cu atatea feluri de muzica, nu aveai ce sa alegi din programele de televiziune, n-aveai voie sa spui ce gandeai, era o teroare. Aveam voie sa circulam cu masina doar o data la doua duminici”, a spus acesta.

“Eram cu sotia mea, care avea 22 de ani si a sunat-o pe mama ei sa o lasa sa vina in piata sa faca revolutie. Se canta “Desteapta-te romane”, apoi “Timisoara, Timisoara” si “Libertate”. Nimeni nu indraznea sa strige “Jos Ceausescu” sau “Jos Comunismul”. Din doua camioane au coborat soldati, in acel moment un simbol al oprimarii. Din cat i-am vazut eu, o spun cu mana pe inima, erau niste copii, niste nevinovati care nici nu stiau ce fac acolo. Am scos aparatul si am fotografiat. Apoi, mi-am ascuns aparatul si am fugit din piata ca un erou.”, a povestit Rotta.

Mi-aţi salvat viaţa, domnule Rotta!

“Daca e sa spun ca pozele mele au folosit cuiva, a fost vorba de Militie si Securitate, oamenilor pe care cei din armata ii invinuiau ca ar fi tras. I-am si vazut, isi asteptau judecata. Cei care faceau ancheta au luat pozele, le-au cercetat si apoi am aflat ca asa au fost salvate cateva vieti. Imaginile arata clar ca armata a tras”, a  explicat clar Rotta.

„Odată, m-a oprit cineva şi mi-a spus: vă mulţumesc! Să ştiţi că pozele dumneavoastră mi-au salvat viaţa”, a mai povestit Rotta.

Fotografiile lui Rotta au fost vândute apoi de acesta revistei franceze PARIS MATCH si au făcut turul lumii, abia apoi au fost tipărite într-un supliment al revistei clujene NU, în martie 1990.

Acestea pot fi văzute AICI

O mână de oameni la dezbatere

La dezbaterea de vineri au participat circa 30 de clujeni, majoritatea participanţi direcţi, jurnalişti, istorici ai Revoluţiei, sculptorul Liviu Mocan, cel care a realizat grupul statuar memorialistic Stâlpii împuşcaţi, din Piaţa Unirii.

rotta 1

Cercetătorul Sidonia Grama a fost prima care a luat cuvântul şi a explicat faptul că, la Conti ce s-a întâmplat, la această dezbatere,  este un “exercițiu de aducere aminte, critic și ritualic” al celor care au  murit la Revoluţie ca acum noi să fim liberi.

“Au trecut 25 de ani, nu doar de la Revoluția noastră, ci a tuturor țărilor din această parte a  Europei care s-au eliberat în 1989 de comunism. Revoluția Română e singura care s-a derulat violent și memoria ei e una traumatică, greu de gestionat”, a spus Sidonia. Ea a mai spus că speră ca poveștile despre Revoluție nu ne vor mai plictisi si poate că  nu vom mai trece atât de indiferenți pe lângă plăcuțele memoriale din oraș”, a apreciat organizatoarea.

Doi martori oculari au participat la dezbatere şi au rememorat cum a fost în 21 decembrie 1989, în Piaţa Libertăţii:

“Am decis sa organizam intalniri zilnice in Piata Libertăţii, dar nu stiam cum sa ii anuntam pe oameni. Sa scrii un document la masina de scris era o crima, asa ca am folosit o bucata de linoleum pe care scriam aceste mesaje si le lasam in biserici. Voiam sa incepem la 16.00, dar un coleg, aici de fata, avea cursuri de fizica si am mutat pe ora 15.00. Am ajuns in piata, dar ne-a trebuit mult pana sa ne hotaram sa trecem strada, sa ne expunem. Imi tremurau genunchii in pantaloni la inceput, dar, dupa primele discursuri si primele scandari ne-a cuprins un entuziasm nemaipomenit”, a povestit unul dintre aceştia, vizibil emoţionat.

 

Victor Lungu, istoric al Revoluţiei, a luat cuvântul şi a explicat modul în care Armata a tras în popor:

“In 10 minute au murit 10 oameni si au fost raniti alti 26. Atat a durat confruntarea dintre Armata si civili, cetatenii Clujului, 10 minute si  Clujul si-a dat prinosul de sânge pentru libertate”, a precizat aceasta.

Conform listei publicate de Asociatia pentru Adevarul Revoluţiei Cluj, la Cluj-Napoca au murit 26 de persoane în patru puncte fierbinţi: Piaţa Libertăţii, Hotel Astoria, Fabrica de Bere, Piaţa Mărăşti:

„Szabo Attila, 22 de ani, Aurel Merca, 33 de ani, Lucian Matiş, 29 de ani, Sorinel Dorinel Jurja, 22 de ani, Horia Pedestru, 44 de ani, Vergica Marin, 70 de ani, Tamas Burgya Iosif, 20 de ani, Rodica Cristurean, 26 de ani, Egyedi Imre 57 de ani, Borbely Istvan 28 de ani, Viorel Cioara 50 de ani, Ioan Sabau, 31 de ani, Calin Mihai Ticlete, 29 de ani, Teodor Pop, 19 ani, Ioan Inclezan, 20 de ani, Emil Ciortea 43 de ani, Grigore Bors, 28 de ani, Adrian G. Nasc, 32 de ani, Adrian Dinu Smical, 28 de ani, Ballai Zoltan Csaba, 18 ani, Ioan Chira, 36 de ani, Alexandru Pop, 40 de ani, Luminita Misan, 21 de ani, Ioan Valeanu, 37 de ani, Szabo Stefan, 40 de ani, Ioan Rusu, 40 de ani.

 

1 thought on “REMEMBER ’89. Misterul fotografiilor din Revoluţia de la Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *