„A fost extraordinară fapta românilor când, fără guvern, cu diferite centre de putere în Transilvania, au reuşit (Unirea Transilvaniei cu România – n.r.). Au reuşit pentru că la gestul liderilor lor au înţeles că este marea şansă a românilor. A fost un moment în care s-a produs o mobilizare… Şi ei – Maniu, Vaida şi ceilalţi erau şocaţi de răspunsul oamenilor. Sunt adunări populare în întreaga Transilvanie. Totul începe: ‘vrem să ne unim cu ţara!. (…) Şi Maniu a mai adăugat un adevăr, pe care îl ţinem de multe ori sub preş: la 1 Decembrie 1918 s-au unit România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina. A fost o decizie conjugată, deci o unire a unor teritorii româneşti care s-au aflat sub stăpâniri străine, cu legislaţii străine, cu minorităţi în interiorul lor”, a explicat Maior.
Istoricul consideră că „Unirea Transilvaniei cu România a început practic în 12 octombrie 1918, când s-a luat hotărârea de a se rupe legăturile cu Ungaria”.
„Unirea Transilvaniei cu România a început practic în 12 octombrie 1918, când s-a luat hotărârea de a se rupe legăturile cu Ungaria. 12 octombrie este o dată crucială: România s-a separat de Ungaria. În 18 octombrie, Alexandru Vaida Voevod a fost în Parlamentul de la Budapesta, a ţinut celebrul lui discurs în care îl menţionează de 12 ori pe preşedintele Wilson şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Un curaj extraordinar, un gest cu un ecou pe care este greu să ni-l imaginăm astăzi, gândindu-ne la mijloacele de propagandă şi de difuzare a informaţiilor pe întregul teritoriu al Transilvaniei”, a arătat Maior.
El a menţionat şi rolul episcopilor români în realizarea actului Unirii.
„Este circulara senzaţională a episcopului Caransebeşului, primul patriarh al românilor, Miron Cristea, care le spune românilor, preoţilor: ‘De duminică nu vă mai rugaţi pentru împărat. Vă rugaţi pentru reînvierea naţiunii române’. Deci sunt nişte mesaje extraordinare care se transmit aici, iar ideea aceasta de unire a românilor a învins în Ardeal bolşevismul. A învins bolşevismul. Şi acesta a fost un lucru de excepţie”, a explicat istoricul.
Vorbind despre lucrările lui Nicolae Iorga, dedicate cunoaşterii de către români a Ardealului, Maior a susţinut că necesitatea unirii Basarabiei cu România „trebuie să devină un fenomen de masă şi de o parte şi de alta”. „El (Nicolae Iorga – n.r.) a simţit că trebuie făcut cunoscut Ardealul în primul şi în primul rând printre români. Şi astăzi elita noastră vrea Unirea cu Basarabia, dar nu ştiu dacă toată lumea înţelege cât de important este acest lucru şi că el trebuie să devină un fenomen de masă şi de o parte şi de alta”, a încheiat Liviu Maior.
