LIVE TEXT! ZIUA CEA MARE. Timișoara a câștigat! Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Clio Special

LIVE TEXT

18: 06: Live text-ul se încheie aici. Mulțumim că ne-ați urmărit. (reporter Bianca Tămaș, editor-coordonator Tiberiu Fărcaș)

18.05: Comunicat oficial Asociația Cluj 2021: 

Capitala Europeană a Culturii în 2021 va fi Timișoara!

Juriul european a desemnat astăzi Timișoara drept propunerea României pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Anunțul a fost făcut de Corina Șuteu, ministrul Culturii și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate, la sediul Ministerului Culturii.

 Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, transmite sincere felicitări echipei Timișoarei și celorlalte echipe finaliste. Alături de Cluj-Napoca, în etapa finală au mai intrat municipiile Baia Mare și București.

Cluj-Napoca este astăzi o comunitate care se înțelege mai bine pe sine, o comunitate conștientă de problemele pe care le are, dar conștientă că poate oferi și soluțiile la aceste probleme.

La capătul a șase ani de efort constant am reușit să închegăm un proiect cultural unic, de care suntem mândri, o identitate culturală a unui oraș care și-a început parcursul spre o dimensiune europeană, abordată extrem de curajos prin „zgândărirea” unor răni nevindecate, dar aflate în curs de vindecare.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii mulțumește tuturor prietenilor, colaboratorilor și susținătorilor săi pentru pasiunea și dedicarea depuse în numele unui scop comun. Suntem încântați de felul în care comunitățile Clujului au reacționat la presiunea pe care această competiție a adus-o cu sine și de rezultatul final al colaborării lor, o strategie sănătoasă de dezvoltare urbană și personală prin intermediul culturii, pe care toate aceste comunități și-au asumat-o voluntar și au început să o aplice.

„Felicitări în primul rând câștigătorilor! A fost o onoare pentru mine să fiu implicat în acest proiect pentru o perioadă atât de lungă. Sunt foarte multe persoane cărora doresc să le mulțumesc pentru susținerea și încrederea acordate necondiționat unui proiect care deja a schimbat în cei șase ani profilul cultural al orașului”, a transmis Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

„Felicitări, Timișoara! Munca noastră, a întregii comunităţi, nu va fi fără rezultat. Am adunat deja atâtea lucruri bune în aceşti ani la Cluj şi e momentul să demonstrăm împreună că tot ce-am discutat în aceşti ani e într-adevăr realizabil, cu sau fără acest titlu”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

„Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abanadonată și proiectul Asociatiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat azi în altă parte” a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul continuă. Cluj-Napoca își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește.

Vă mulțumim că în acești șase ani ați fost mereu alături de noi. Susținerea pe care ne-ați arătat-o constant ne onorează.

Încheiem cu eternul salut optimist pe care toți clujenii l-au adoptat ca fiind al lor, Servus!

17. 57: Florin Moroșanu, președinte Asociația Cluj 2021: Timisoara este Capitala Europeana a Culturii pentru 2021. Ii felicit pentru munca depusa. Procesul candidaturii orasului nostru a produs schimbari importante in Cluj. Asteptam evaluarea juriului pentru a vedea ce nu am facut bine. Pana atunci multumesc colegilor mei, zecilor de colaboratori, administratiei locale si judetene, universitatilor, institutiilor de cultura, ONG urilor, inimosilor sponsori presei locale si clujenilor pentru ca au crezut in acest demers.

Vlad Tăușance, coordonator Baia Mare 2021:

Un ochi plânge, unul râde. Felicitări, Timișoara 2021!

Îmi asum deplina responsabilitate pentru deciziile strategice și conținutul cultural propus în dosar. Cred în ele așa cum cred în probitatea și onestitatea colegilor mei. Regret că nu am putut fi mai convingător, că nu am găsit toate argumentele pe care juriul le aștepta. Sper ca forțele decizionale și comunitatea să decidă continuarea proiectelor fanion ale fundației: festivaluri, saloane sau ateliere de formare. În ultimul an AM FOST o Capitală Europeană a Culturii. Ține de noi să continuăm. Ne vedem, ca până acum, în Piața Libertății. Rămânem cu sufletul, mintea și fapta în Baia Mare.

Felicităm toți participanții și facem un apel către susținători, specialiști și public: susțineți în continuare managerii culturali care au lucrat pentru orașele voastre chiar dacă rezultatul nu a fost pozitiv. Ei sunt cei care pot să reinventeze educația și cultura în România, în ultimul an și-au dovedit zi de zi devotamentul și încăpățânarea de vedea în viitor. Această competiție trebuie să ne unească și să întărească sectorul cultural, să ne redea încrederea. Păstrați-vă curajul de a vrea mai mult și ajutați-i pe cei care pot face lucruri să se întâmple. ”

17.42: pe conturile de facebook ale orașelor contracandidate Timișoara e felicitată.

 

17.39: Primar Timișoara, Nicolae Robu: mulțumesc comunității, e o victorie de echipă mare, adică comunitatea din Timișoara.

17.38: oficial timisorean: o sa face o super capitala din Timisoara. Meritam titlul, este munca noastră. Suntem un oraș care  merită!

17.30: Clujul a pierdut titlul de  Capitală Culturală Europeană 2021. Timișoara a câștigat!

17.15: Expertii mulțumesc candidaților:  ati produs candidaturi foarte bune. Dar noi vream o capitală culturală europeană, axată pe valori europene. Va fi un punct de interes internațional.

17.11. Circa 100 de clujeni în Piața Unirii.

uniiiiirrii

17.07: au concurat 14 orașe, au intrat în finală 4.

17.05: Reporterul TVR Cluj a spus că indiferent daca câștigă sau pierde Clujul rămâne o comunitate închegată.

17.00 Începe transmisia TVR 1. Se transmite din București, Iași, Baia Mare, Timișoara.

16.54. În Piața Uniriia  venit și Tudor Sălăgean, director Muzeul Etnografic al Transilvaniei, pe dezvoltarea căruia se va miza mult în aplicația cu care concurează Clujul.

16. 43: o bucureșteancă ia microfonul și anunță că susține Clujul și e sigură că va câștiga. „M-am descoperit pe mine la Zilele Clujului. Așa că am renunțat la București, am venit la Cluj și am devenit ghid. Acum pot să spun că trăiesc cu adevărat.”, a spus aceasta!

16. 42: A sosit în piața și deputatul Elena Reuer (ex Uioreanu)

16.40: Cu 35 de minunte înainte de anunțul ministrului Culturii, de la 17.15, așa arată Piața Unirii din Cluj.

bun
Foto Bianca Tămaș

16.18: Reporterul Bianca Tămaș se află în Piața Unirii de unde vă ținem la curent. În acest moment oamenii sunt invitați la microfon de către organizatori sa își spună părerea de ce Clujul merită să fie capitală culturală europeană.

unirii

16.07: Inițiatorii întâlnirii din Piața Unirii se strîng. Deocamdată public nu este.

 

15.45: Și la Cluj se iese în Piața Unirii, la ora 16.00: Vino vineri 16 septembrie la ora 16:00 în Piața Unirii pentru a aștepta împreună timp de o oră decizia juriului privind decernarea titlului de Capitală Culturală Europeană!
Vino să fim împreună, în centrul orașului care ne aparține, români, maghiari, germani, evrei, romi,
ortodocși, catolici, protestanți,
bogați, săraci – toți cetățenii Clujului!
Dacă câștigăm, câștigăm împreună.
Dacă pierdem, pierdem împreună.
E un moment unic de a spune: suntem împreună”, sună anunțul.

 

15.44: Baia Mare se mobilizează pe facebook: De la ora 17, haideți să urmărim împreună conferința de presă transmisă de TVR. Hai să fim împreună când juriul va nominaliza oraşul care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Haideți în Centrul Vechi, toate terasele vor transmite live, se va transmite live şi de pe scena de la Foter Festival.
Împreună suntem mai puternici şi, indiferent de rezultat, avem motive să sărbătorim. Împreună!
Hai să dăm încă o dată viață şi putere străzii

15.16: Capitalele Culturale Europene pe 2017 sunt Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru), în 2018 Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta), în 2019 vor fi Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria), Rijeka (Croația) si Galaway (Irlanda) în 2020, scrie într-o analiză documentată săptămânalul Transilvania Reporter în ediția de joi.

14.150: Ștefan Teișanu, director Asociația Cluj 2021 pentru clujulcultural.ro: suntem obosiți un pic dar liniștiți pentru că am făcut tot ce puteam face. Așteptăm rezultatul.

14:02: Postul public TVR 1 transmite în direct, de la ora 17.00,  conferința de presă în care se acordă titlul de capitală culturală.

13.44: Un interviu foarte bun despre aplicația prezentată astăzi cu directorul Asociației Cluj 2021 Ștefan Teișanu 

13.30: Delegatia Clujului a plecat de la Biblioteca Națională a României, unde a susținut aplicația, la hotel, unde se ia prânzul. Apoi încep emoțiile.

13.18: „Go Cluj-Napoca 2021!!
Four years ago we had a similar day on 24 November 2012 with Youth@Cluj-Napoca 2015. The chills were incredible. Now, we at PONT have the exact same feeling here in the office. May the Cluj 2015 European Youth Capital be followed by Cluj 2021 European Capital of Culture. Time for the next European capital title! #cluj2021 #cluj2015.”, a postat pe facebook Andras Farkas, presedintele Grupului Pont, care a adus la Cluj titlul de Capitala Europeană a Tineretului 2015.

14233243_10157393019110632_526578050157905629_n

13.11: Aşteptarea a luat sfârşit. Acum să vedem ce se va decide. Deşi eu cred că Timişoara a fost întodeauna un oraş de cultură, şi este un oraş de cultură., spune Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena.

13.10: „Dacă Baia Mare va fi desemnată azi Capitală Europeană a Culturii 2021, efectul va fi o transfigurare pentru această civilizație în criză. În Maramureș, fără îndoială că va declanșa de la sine un efort civic de mari proporții, de curățare pe parcursul celor cinci ani de pregătire, activând toate grupurile etnice – maghiari, ucrainieni, romi și români, din toate domeniile, de la copiii în grădinițe, până la credincioșii în biserici. La nivel național și internațional, va deschide uși despre care nici nu știam vreodată că ar exista”, spune Peter Damian Hurley.

12.40: Ministrul Culturii, Corina Şuteu anunţase pe 12 septembrie, printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că în această săptămână are loc Selecţia Finală a oraşelor candidate la titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021”. Oraşele Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara îşi vor susţine prezentările în faţa juriului de experţi independenţi.

12.05: Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj 2021, care a prezentat aplicația de puține momente, în exclusivitate pentru clujulcultural.ro:  Sunt foarte mândru de felul în care ne-am susținut cauza în fața juriului. Toți colegii mei au luptat ca niște eroi. Suntem o echipă unită și așteptăm decizia juriului. Le mulțumesc din suflet colegilor mei.

11.53: directorul Filarmonicii Transilvania, Marius Tabacu: sper să câștigăm titlul, asta va grăbi realizarea Centrului Cultural Transilvania, sediul Filarmonicii.

11.30. Clujul a iesit de la sustinerea in fata comisiei!

14364913_1264272453591332_6031955072099299742_n

11.24: Capitalele Culturale Europene din 2016 sunt Wroclaw din Polonia si San Sebastian din Spania.

11.00: Reamintim că în 2015 Cluj-Napoca a derulat și titlul de Capitală Europeană a Tineretului, care a fost câștigată pe o aplicație a Grupului Pont.

10.45: Informațiile sunt sumare deocamdată. În acest moment a intrat la susținerea aplicației delegația Clujului!

Clujulcultural.ro vă va ține la curent cu ce se întâmplă la București prin intermediul unui live text!

 

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

A sosit ziua cea mare! După cinci ani de eforturi Clujul așteaptă astăzi verdictul pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. 

Astăzi la ora 17.15, la București, la sediul Bibliotecii Naționale a României, într-o conferință de presă oficială se va anunța orașul câștigător. Participă ministrul Culturii, Corina Șuteu și președintele juriului de experți, Steve Green.

Astăzi la ora 10.00 delegațiile Clujului și ale Timișoarei își susțin aplicațiile în fața juriului după ce cu o zi înainte Baia Mare și București au susținut la rândul lor aplicațiile.

La bursa zvonurilor Clujul și Timișoara au cele mai mari șanse dar în fapt nu se știe nimic sigur. Totul se va afla oficial la ora 17.15.

Primarul Emil Boc se află la București unde participă la prezentarea aplicației.

Primul titlu de Capitală Culturală Europeană s-a acordat la Atena în 1985.

Această inițiativă UE s-a bucurat de succes astfel că aplicațiile dar și cerințele au devenit tot mai complexe și câștigătoarele se decid prin votul unul juriu de experți culturali după o evaluare foarte solidă.

În România, municipiul Sibiu a fost în 2007 Capitală Culturală Europeană dar nu a participat la o competiție oficială. Ea a împărțit acest titlul cu Luxemburg datorită unei conjuncturi.

Conform regulamentului UE astăzi vor fi desemnate două orașe ca și Capitale Culturale Europene.

servus-cluj

Clujul are o aplicație puternică pe care o puteți citi AICI

Comisia de jurizare a vizitat acum o săptămână Clujul. O relatare puteți citi AICI

Clujenii sunt așteptați astăzi în Piața Unirii pentru a afla vestea bunî sau rea AICI

14203396_1258404424178135_8544381557089488827_n

 

Conform agenției de știri News.ro  în dosarele de candidatură, Baia Mare mizează pe moştenirea arhaică, Bucureştiul pe diversitate, exploatarea cartierelor şi pe festivaluri de renume, Cluj-Napoca susţine conexiunea dintre Est şi Vest, iar Timişoara va crea un traseu cu ”staţii” culturale pe şi de-a lungul râului Bega.

Astfel, Baia Mare mizează pe moştenirea arhaică, folclor, arhitectura în lemn, talentul comunităţii.

”Potenţialul oraşului este incontestabil. În prezent, Baia Mare se mândreşte cu resurse culturale bogate, precum moştenirea autentică în etnologie arhaică şi folclor, arhitectura în lemn, istoria orală şi semiotica”, scrie în dosarul de candidatură.

De asemenea, „Colonia Pictorilor din Baia Mare a fost gazda unei mişcări artistice de anvergură europeană care continuă şi este moştenită de o organizaţie bine închegată de artişti locali, ce adună mai mult de o sută cincizeci de artişti plastici profesionişti înregistraţi”.

Propunerea celor din Baia Mare se bazează şi pe activitatea editorială, arhitectură, fotografie, IT&C.

Baia Mare găzduieşte ”una dintre cele mai prestigioase şi active biblioteci din România, cu o prezenţă excelentă în Europa. Design-ul, activitatea editorială, arhitectura, fotografia, IT&C şi toate celelalte zone de activitate conexe sunt într-o continuă creştere, deoarece economia noastră creativă emergentă se ridică la aproape o cincime din PIB-ul local. Mai presus de toate, beneficiem de talent, care este cea mai de preţ resursă a comunităţii noastre”.

Oraşul dispune de un teatru de vară, un stadion, o sală sportivă polivalentă, 10 galerii de artă, 15 saloane de conferinţe şi ateliere, şase biserici şi catedrale, un teatru municipal, un teatru de păpuşi, o bibliotecă cu destinaţii multiple şi clădire adecvată pentru evenimente, o Casă de Cultură a Tineretului.

Bucureştiul mizează pe viaţa culturală a Bucureştiului, descrisă ca ”un melanj bogat între cultura tradiţională (elitistă), reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee, şi o cultură de masă (recreere), reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber, şi o scenă a artelor contemporane în rapidă dezvoltare”.

Conform recentelor evaluări ale sectorului economic din domeniul creativ românesc, Bucureştiul este liderul naţional în materie de antreprenoriat cultural. Acest potenţial poate deveni un capital esenţial pentru proiectul CEaC.

Bucureştiul se laudă cu un mare număr de festivaluri. Evenimente şi festivaluri independente, precum Bucharest Design Week (20.000 de vizitatori) şi târgul de arte vizuale Art Safari (19.000 de vizitatori în 2015), au educat şi au atras noi tipuri de public, iar evenimentele de tip reţea precum Nopţile Albe s au dovedit cele mai populare.

Una dintre cele mai importante strategii a Bucureştiului este cea legată de dezvoltarea, susţinerea şi extinderea evenimentelor culturale în cartierele-dormitor.

Conceptul ”Oraşul In-vizibil” este un manifest al convingerii că arta face invizibilul vizibil, iar proiectul Bucureşti2021 este considerat şi o docu-dramă în continuă evoluţie. Capitala se bazează pe un program multistratificat.

O serie de proiecte şi programe au fost propuse în dosarul de candidatură. Un exemplu este ”Poveşti în dormitor”, propus de Teatrul Odeon şi  porneşte de la condiţiile de locuit în marile cartiere de blocuri bucureştene, ce alcătuiesc cele aproape 70 de comunităţi/ cartiere informale (conform studiului realizat pentru Planul Urbanistic General – PUG) ale oraşului. Aceste vaste cartiere, construite începând cu anii ’50–’60 şi până în anii ’90, sunt veritabile mini-oraşe, iar ”Poveşti în dormitor” este un proiect de teatru care se inspiră din şi se adresează acestor cartiere-dormitor.

Festivalurile sunt un bun câştigat de bucureşteni. Festivalul de Artă şi Tehnologie AmberArt, Festivalul Internaţional Spotlight, iMAPP Bucureşti, Festivalul de Film Experimental, Bienala de Coregrafie Contemporană, Bucharest International Dance Film Festival sunt câteva dintre atracţiile oraşului.

Bucureştiul propune platform-cheie, precum reconstruirea Muzeului Naţional de Artă Contemporană,  renovarea unui Muzeu şi Centru Cultural al Romilor, ArCuB ca motor al procesului CEaC.

Pentru desfăşurarea evenimentelor culturale în 2021, Bucureştiul dispune de 36 de spaţii construite, 27 de spaţii deschise, 12 drumuri care pot fi închise temporar (în weekend) şi nouă camera urbane, conform Planului Integral de Dezvoltare Urbană.

Candidatura Bucureştiului va fi susţinută, vineri, în faţa comisiei de actriţa Maia Morgenstern. Referitor la candidatura Bucureştiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, primarul general Gabriela Firea declara: „Vestea bună este aceea că indiferent de rezultatul de vineri, proiectul nostru cultural va începe imediat în perioada următoare, nu e nevoie să mai treacă încă cinci ani, adică până în 2021 pentru a aplica tot ceea ce ne-am propus”.

Cluj: Cultura Conectează

Cluj-Napoca se bazează pe conexiunea dintre Est şi Vest, iar unul dintre sloganurile sale este ”Cultura Conectează”.

Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice. În 2015, oraşul a găzduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale. Peisajul cultural e completat şi de cel puţin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane.

”Conceptul candidaturii noastre este «East of West»”, scrie în dosarul de candidatură, formulă susţinută de ”conceptul candidaturii noastre, East of West, exprimă ideea că suntem în egală măsură un oraş cosmopolit şi occidental în estul Europei şi un oraş estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului”.

Artele spectacolului, artele vizuale, Arte New-Media sunt bine reprezentate. ”Remake” este proiectul prin care sunt onorate fostele Capitale Europene ale Culturii. Constă în repunerea în scenă a unei serii de producţii culturale şi artistice emblematice din istoria fostelor Capitale Europene ale Culturii. ”Integram” este un proiect care pune în valoare diversitatea culturală bogată a oraşului Cluj-Napoca şi a Europei şi contribuie la integrarea interculturalităţii în experienţele cotidiene ale comunităţii. Proiectul ”Transylvania Myths Europe” va include festivaluri ce vor adopta comunităţi rurale; vânători de mituri faimoşi sau de rând, ce vor căuta legendele vampirilor; trasee culinare prin bucătăriile a cinci comunităţi etnice din zonă şi un program de experienţe transilvănene pentru europeni.

O altă propunere a clujenilor este legată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

”Vom realiza o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Aici vom recontextualiza mituri din Transilvania sau alte mituri contemporane. Vizitatorii europeni vor putea vedea lucrări de artă etnografice despre lumi imaginare şi vor putea traversa spre alte lumi cele 12 ţinuturi de dincolo de pădure, în cadrul unor ateliere, expoziţii şi vizite ghidate”. Pădurea Hoia-Baciu ar fi, potrivit BBC, unul dintre cele mai bântuite locuri din Europa.

60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale şi regionale, publice şi private.

14141584_1175724462450392_4589269376504224963_n

Timişoara se ghidează după mesajul ”Luminează oraşul prin tine!”. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi

 

5 thoughts on “LIVE TEXT! ZIUA CEA MARE. Timișoara a câștigat! Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

  1. doresc din suflet sa devina Clujul Capitala Culturala Europeana daaar….domnul Boc n-a miscat nici o farama spre artistii plastici clujeni
    cred ca si noi facem parte din viata culturala a orasului Cluj
    sa arunce o privire si in directia asta d-l Boc caci are ce vedea si poate sa ne faca macar o sala de expozitii
    e rusinos ca un oras asa mare si modern , care are atat de multi artisti vizuali cu faima sa nu aiba o Galerie a UAP Cluj
    in rest ,,punem umarul ,, la orice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *