Centrul Cultural Evreiesc din Cluj-Napoca a devenit gazda, luni, 20 mai, unei inedite lansări de carte. E vorba de romancierul Radu Țuculescu– un român care împărtășește un interes deosebit pentru cultura evreiască, acesta fiind și subiectul noii sale opere- un jurnal de călătorie îmbogățit cu 5 interviuri complexe.
Radu Țuculescu (n. 1949) este un romancier clujean, dramaturg și traducător din limba germană, dar și un iubitor înrăit de călătorii. Una dintre destinațiile cu un impact major pentru creația sa a fost Israelul, deoarece l-a inspirat să scrie 2 jurnale de călătorie. „ E foarte clar despre ce e și a doua carte… Țara Sfântă”. Am simțit nevoia să o scriu pentru a completa însemnările mele pe viu, acolo, ținând în brațe propriul jurnal tradus în ebraică”, relatează autorul. Al doilea jurnal l-a scris sub bombe, de aceea consideră el că nu e întâmplător faptul că romanul a ajuns să fie publicat exact la începutul războiului dintre teroriștii palestinieni de la Hamas și statul Israel.
„Mă bucur că sunt aici, în centrul acesta și cu cartea aceasta-2 lucruri care au devenit realitate doar datorită prietenilor mei: Moshe Itzaki și Paul Farkaș.
„Totul a început de la Paul Farkaș- de la Casa de Cultură din Cluj.”, afirmă entuziasmat Radu Țuculescu. A decis să adauge la cel de-al doilea jurnal încă 5 interviuri, printre care și cu cei dou. De ce? Pentru că discuțiile cu acești oameni de cultură români, cu rădăcini evreiești, completează observațiile despre Israel- o țară ba iubită, ba contestată.
Prima persoană intervievată a fost Biti Caragiale, în vârstă de 105 ani. Da, chiar acel Caragiale, soțul ei fiind membru al familiei ilustrului scriitor român. A părăsit România după ce apartamentul ei a ars în întregime, în noaptea incendiului Bibliotecii Centrale. La 70 de ani, cu o poșetuță la braț, a trecut granița pentru a se stabili în Israel. Acum locuiește la Haifa, unde a organizat un cerc cultural pentru vorbitorii de limbă română.
Următorul, Moshe Izhaki, s-a născut în Israel, fiul unor emigrați din România. 20 de ani a trăit în khibuțul Nahal Oz ca agricultor pentru ca până la urmă să devină omul al literelor, poet și traducător, publicând nouă cărți de poezie, traduceri de proză și poezie din limba română. „ Moshe a urât din totdeauna limba română, dar la câțiva ani de la moartea părinților săi a găsit un cufăr plin de reviste românești care i-au schimbat total perspectiva.”, subliniază Țuculescu.
Împreună cu Moshe și Paul Farkaș, care a venit în Israel în 1866 pentru a-și reîntregi familie și s-a stabilit la Kiryat Bialik, ei sunt numiți „cei 3 mușchetari” ai limbii române, fiind aproape nedespărțiți la lansările lui Radu Țuculescu din toată lumea.
În afară de aceștia, romancierul a mai vorbit cu Noa Levin Harif, o graficiană de excepție, pur israeliană, și cu Sofia Gelman–Kiss, muzicolog.
Lansarea a avut loc în contextul comemorării, cu o oarecare întârziere, a proclamării independenței statului Israel de pe 14 mai 1948 și a consemnării solidarității și prieteniei dintre România și statul israelian. Totodată, lansarea a fost însoțită de o expoziție documentară:„ Israelul nou și vechi”, coordonată de Andrei Klein. „Exponatele din vasta mea colecție proprie reprezintă un omagiu celor care au visat la înființarea statului Israel. În majoritatea exponatelor se poate întrevedea respectul față de oamenii care au acceptat orice muncă pentru a contribui la dezvoltarea patriei”.
Text și foto de Paula Măriuța, student, an 1, Jurnalism, UBB
