La 13 februarie 1849 delegația ADUNĂRII ROMÂNE DE LA SIBIU, condusă de epicopul Andrei Șaguna, prezintă Împăratului austriac Franz Joseph, „PETIȚIUNEA GENERALĂ A FRUNTAȘILOR ROMÂNI DIN TRANSILVANIA, BANAT ȘI BUCOVINA”, scrie cercetătoarea Maria Berenyi pe contul său de facebook.
La 13 februarie 1849 Delegaţia adunării române de la Sibiu, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, prezintă împăratului austriac Franz Joseph, “Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina, care cerea unirea românilor într-un stat de sine stătător, cu o administraţie naţională care să decidă în problemele politice, folosirea limbii române în administraţie, totul sub umbrela Imperiului Habsburgic. De asemeanea, românii transilvăneni mai solicitau şi un reprezentant pe lîngă guvernul imperial, pentru a reprezenta intereselor românilor la Viena, şi organizarea unui congres al tuturor românilor.La 1848-1849 se putea constata, cu durere, că nu toţi românii din statele Austriei aveau acţiuni unitare. Este meritul lui Andrei Şaguna că a reuşit să-i adune pe mulţi conducători români din Ardeal, Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi din Bucovina, şi împreună au redactat remarcabilul său memoriu.
