Cunoscutul scriitor, critic literar și istoric al presei Mircea Popa, 87 ani, a fost omagiat vineri în cadrul unei manifestări ce a evidențiat bogata sa activitate publicistică și științifică, dezvoltată de-a lungul a peste șase decenii.
Evenimentul a fost organizat la sediul redacției Făclia de Cluj de către Filiala Cluj a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Despărțământul Astra Cluj, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană, ocazie cu care a fost lansat volumul „Ferestrele Clujului. Exerciții de Memorie Culturală” semnat de Mircea Popa.
La eveniment au luat parte reprezentanți ai mediului academic clujean, ai lumii scriitorilor, ai mediului cultural clujean și gazetari. Printre cei prezenți s-au numărat etnologul Ion Taloș, scriitorul Horia Bădescu, teologul Ioan Chirilă și academicianul Marius Porumb.
După cuvântul de deschidere rostit de către managerul Editurii „Școala Ardeleană”, Vasile G. Dâncu, a avut o intervenţie redactorul șef al ziarului Făclia de Cluj, Cosmin Puriș, președinte al filialei Cluj a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Gazetarul a subliniat contribuția pe care Mircea Popa a avut-o în presa culturală a Clujului, subliniind că în ultimele patru decenii a publicat constant în Făclia de Cluj cronici de carte, analize și opinii legate de viața culturală din oraș și din Ardeal.
„Mircea Popa este un colaborator foarte vechi al ziarului nostru, un factor foarte important pentru tot ce înseamnă structura editorială a ziarului, mai ales pentru partea culturală, unde după 90 și până astăzi a apărut periodic articole semnate de dânsul, în special cronici de carte- cam tot ce a fost important ca și apariții editoriale în acest oraș a fost prezentate de domnia sa. Am ținut foarte mult să facem evenimentul la noi în redacție pentru că dânsul se identifică cu presa clujeană, se identifică cu tot ce înseamnă istoria presei. Aici vreau să subliniez că nu e vorba de istoria ziarelor, ci de istoria scrisului jurnalistic atât din Cluj-Napoca cât și din întreaga Transilvanie.
De multe ori se face confuzie când se discută de istoria presei și se prezintă ziarele și publicațiile contabilicește fără niciun spirit critic, fără nicio analiză în ceea ce privește evoluția editorială și a scrisului jurnalistic. Îi mulțumim domnului Mircea Popa că a acceptat să fie prezent aici, să organizăm acest eveniment. Dorim să avem o colaborare cât mai lungă cu dânsul, să țină cadența în continuare, la fel de cum a făcut și până acum, iar cei care să se bucure de contribuția editorială a domniei sale să fie cititorii ziarului nostru”, a punctat redactorul șef al ziarului Făclia de Cluj.
În cadrul intervenției, Ion Taloș a amintit de anii în care a lucrat la Institutul de Lingvistică, sub îndrumarea lui Ion Mușlea, unde a avut privilegiul de a-l cunoaște pe Lucian Blaga. Etnologul a vorbit despre cum Blaga colecta texte folclorice pentru antologiile sale și cum îi oferea lui Blaga texte culese din gazete vechi, pe care poetul le împăturea și le punea în buzunarul sacoului pentru a le studia ulterior în liniște.
„Blaga, care lucra la acea antologie de poezie populară românească, văzând că eu răsfoiesc foarte multe gazete din jurul anului 1900, mi-a zis: „Uite, eu fac o antologie de poezie lirică populară. Dumneata văd că răsfoiești foarte mult și sigur cauți texte de folclor. Dacă găsești vreodată un text frumos, care îți pare frumos, copiază-mi-l și mie și dă-mi-l. Poate îl introduc în antologie.”
Eu, înfiorat, bineînțeles, de această ofertă, am cules de prin gazete vreo 3, 5, 7 texte pe care le-a acceptat. Odată îmi aduc aminte foarte bine că a zis: „Să mă mai gândesc, nu știu dacă îl accept.” Fizic, lucrurile se petreceau în felul următor: eu aveam o masă de lucru în sala de cercetători a Bibliotecii Universității, în fund, cu spatele spre intrare ca să nu mă deranjeze nimeni. Îl auzeam când venea cu pașii lui foarte cunoscuți mie — pași de profet, ca să spun așa — și mă întreba ce fac, dacă am găsit un text. Când găseam, îi dădeam textul pe un sfert de coală, pe care el îl împăturea, îl băga în buzunarul de la sacou, în dreapta. Nu îl citea niciodată în prezența mea — probabil se gândea că aș putea să nu fiu mulțumit sau să mă jignească — îl citea la el în birou și la proxima întâlnire îmi spunea: „L-am acceptat, e frumos.” Sau, cum am zis, alteori: „Lasă să mă mai gândesc”, a spus Taloș.
Reputatul cercetător a ținut să sublinieze că Mircea Popa rămâne „unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai Clujului de ieri și de azi”.
„Îi mulțumesc lui Mircea Popa pentru că mi-a furnizat această informație și multe altele, bineînțeles. Mă bucur foarte mult că pot să îl apreciez pe Mircea Popa ca pe un om de cultură — cel mai important, poate, sau unul dintre… e greșit să spui „cel mai important” totdeauna — unul dintre cei mai importanți oameni de cultură din Cluj, de ieri și de azi, și va rămâne important prin opera pe care a creat-o.
Am admirat, între altele, curajul pe care îl are Mircea Popa să abordeze anumite teme mai dificile, și anume când e vorba despre Lucian Blaga. Blaga este cunoscut tuturor în multe privințe, însă când e vorba de religie și de Dumnezeu, poate că sunt multe semne de întrebare. Mircea Popa a acordat un capitol întreg, cu titlul Metafizică și iubire creștină la Lucian Blaga, în care arată că, contrar unor opinii, atât lucrările de filozofie, cât și cele de literatură sunt — citez aici — „străbătute de o autentică trăire creștină și nu de puține ori miturile și legendele biblice sau religioase formează însuși stratul fondului creator, sacrul și sacralitatea fiind la el chiar condiția de bază a experienței și a expresiei sale lirice”. Mi-a plăcut în mod cu totul deosebit acest curaj, cum am mai spus, că a abordat o temă care și pe mine mă preocupa”, a spus Ion Taloș.
